Închide
Centrul de Evaluare si Analize Educaționale examinează modul în care elevii români au avut de susținut multe testări în ultimele două săptămâni ale celui de-al doilea modul școlar.
Analiza CEAE include explicațiile a trei profesori cu o mare experiență la catedră despre influența pe care schimbarea structurii anului școlar a exercitat-o asupra educației din România.
Concluziile formulate de Centrul de Evaluare si Analize Educaționale:
În 2022-2023, avem pentru prima dată o structură a anului școlar bazată pe module, și nu pe semestre. Anunțată cu câteva luni înainte de începerea școlii, schimbarea a fost insuficient explicată profesorilor, iar o serie de detalii legate de planificarea calendaristică a materiei și ritmicitatea notării au fost lăsate la latitudinea lor. Cu alte cuvinte, au fost lăsați „să se descurce” de unii singuri. Mai mult de atât, chestiunile rămase nelămurite s-au dovedit a avea un impact semnificativ asupra fluxul predării, asupra felului în care se face evaluarea și asupra gradului de încărcare pe care îl resimt elevii.
În curând se termină cel de-al doilea modul al anului școlar, din cele cinci în total. În acest context, am vorbit cu trei profesori cu o mare experiență la catedră despre influența pe care schimbarea structurii anului școlar a exercitat-o asupra educației din România.
Potrivit lor, mulți profesori s-au simțit și mai presați să termine mai repede materia, copiii au ajuns să dea foarte multe teste în ultimele 2 săptămâni de școală, iar gradul de demobilizare a cadrelor didactice, forțate să se adapteze unei noi schimbări insuficient fundamentate, a crescut.
Gabriela Deliu predă fizica în județul Brașov și a fost inițial deschisă la schimbare. „Să alternezi perioadele de învățare cu cele de odihnă pare o idee bună”. Însă în practică, lucrurile s-au dovedit mai complicate.
Prima problemă a apărut la planificarea unităților de învățare. În luna octombrie, un secretar de stat din ministerul Educației afirma că „fiecare profesor își structurează materia și perioada de evaluare așa cum dorește, are libertatea să își planifice materia, conform planificărilor calendaristice pe care le-a făcut”. Însă ce faci când structura de timp în care te încadrezi durează doar o lună și jumătate, ca în cazul primului modul? Încerci să ajungi cu o unitate de învățare până la finalul ei și îi fugărești pe copii prin materie? Sau o termini în modulul următor, riscând ca elevii să uite tot ce au învățat în perioada vacanței? Nu au existat ghidaj, dezbateri, studii venite de la minister, care să arate cum ar fi mai bine de procedat.
Gabriela Deliu este de părere că unitățile de învățare trebuie finalizate în interiorul unui modul. „Am încercat, din momentul zero în care am proiectat curriculum-ul pe care îl aveam de parcurs pe întregul an școlar, să așezăm ceea ce aveam de făcut astfel încât să putem să finalizăm unitățile de învățare în interiorul fiecărui modul. Este o chestiune ușor de înțeles: dacă ai început ceva, trebuie să și finalizezi în interiorul acelei structuri temporale. Începi o unitate de învățare, o finalizezi și faci evaluare, dacă nu la fiecare unitate de învățare, măcar la finalul a două sau trei unități. Și pe hârtie ies lucrurile. În momentul în care am gândit proiectarea didactică, ne încadram la limită. În momentul în care începi să performezi, vezi că la clasa lucrurile pot să nu meargă în ritmul pe care l-ai gândit. Și, dacă ți-ai făcut proiectarea foarte la limită, și așa au ieșit proiectările, la limită, în momentul în care am performat nu am mai reușit să ne încadrăm în numărul de ore. Un pic dacă depășești, nu mai reușești să faci ceea ce ți-ai propus. Sau reușești să finalizezi partea teoretică și evaluarea o faci după vacanță, ceea ce nu este ok. Lucrul ăsta l-am constata acum, după ce am început să lucrăm, Teoretic ies lucrurile pe hârtie, practic aceste structuri trebuie să fie mult mai flexibile, explică profesoara.
„Copilul are de dat multe teste într-o zi, foarte multe într-o săptămână; e un grad de încărcare foarte mare, dezechilibrat cumva, față de ceva ce aveam într-o structură mai lejeră”.
Citește analiza integral, aici.
