Închide
Aproape o treime (29%) dintre profesori descriu situația lor financiară ca fiind „modestă” sau “precară”, în timp ce doar 32% o consideră „bună” sau foarte bună”, arată un sondaj realizat de World Vision România la sfârșitul lunii august. Totodată, la trei luni după una dintre cele mai mari greve ale profesorilor din istoria recentă, 49% dintre cadrele didactice nu au încredere că guvernanții vor respecta promisiunile salariale.
În plus, deficitul de infrastructură și de personal de sprijin continuă să pună presiune pe profesori.
Fundația World Vision România a publicat astăzi rezultatele unui sondaj cuprinzător care examinează percepțiile și opiniile a peste 800 de cadre didactice cu privire la condițiile de lucru, resurse și motivația în sistemul educațional din România, la început de an școlar.
Conform cercetării realizată de organizație, 70% dintre cadrele didactice încep anul școlar cu un nivel ridicat de motivație. Acest procent poate fi și rezultatul unei creșteri a stimei de sine (pentru 32% dintre respondenți) și a motivației personale (pentru 33% dintre respondenți) după greva angajaților din învățământul preuniversitar din această vară.
Cu toate acestea, la trei luni de la una dintre cele mai mari greve ale cadrelor didactice din istoria postdecembristă, 29% dintre profesori consideră că situația lor materială este modestă sau precară, iar 32% raportează o situație financiară bună sau foarte bună. Alți 39% dintre respondenți spun că situația lor financiară este acceptabilă.
Percepțiile profesorilor la trei luni de la grevă
La capitolul pierderi, în urma grevei, 24% dintre respondenți remarcă schimbări negative în relația cu colegii, ceea ce indică posibilitatea ca greva să fi generat dispute în cancelarii. Alți 12% dintre profesori remarcă însă și schimbări pozitive în sensul de creșterea solidarizării între colegi.
Potrivit aceluiași sondaj, jumătate dintre respondenți (49%) nu au deloc sau au foarte puțină încredere că guvernanții vor respecta toate promisiunile legate de salarizarea cadrelor didactice făcute în timpul grevei. Peste o treime (35%) dintre profesori sunt rezervați și doar 16% cred că promisiunile vor fi respectate în mare sau în foarte mare măsură.
Noul an școlar începe cu o nouă Lege a Învățământului Preuniversitar, despre care 19% dintre cadrele didactice spun că sunt în mică măsură sau deloc informate. Alți 28% dintre profesori spun că sunt relativ informați, iar 53% se consideră în mare măsură sau în foarte mare măsură informați.
În privința propunerii de metodologie de acordare a burselor școlare în anul școlar 2023-2024, 84% dintre profesori sunt împotriva eliminării burselor sociale pentru elevii navetiști și un procent similar cere reintroducerea bursei de studiu pentru elevii care au media peste 7.50 și vin din familii unde venitul per membru nu depășește salariul minim pe economie.
În același context de început de an școlar, 31% dintre profesori spun că starea/calitatea clădirilor școlare este doar relativ optimă sau sub-optimă atunci când vine vorba de reparații, utilități și igienizare. Totodată, 39% dintre respondenți spun același lucru despre calitatea mobilierului și a altor echipamente.
Însă lipsuri sunt și în privința infrastructurii digitale și a personalului care ar putea sprijini activitatea profesorilor. Concret, 51% dintre respondenți spun că nu au suficiente echipamente IT pentru a desfășura un proces educațional de calitate, în timp ce 34% afirmă că personalul de sprijin pentru școală trebuie completat cu profesori de sprijin, consilieri, mediatori școlari etc.
50% dintre profesorii-respondenți consideră că au prea mulți elevi în clasa lor pentru a face o educație de calitate individualizată, adică pe măsura nevoilor fiecărui elev. Situația este mult mai presantă în mediul urban, unde 56% dintre profesorii care au răspuns la chestionar se confruntă cu această problemă, față de 34% care predau în mediul rural. Scăderea numărului de elevi din mediul rural vine ca urmare a mai multor factori: scăderea natalității, migrație, scăderea numărului de școli și licee din rural și înscrierea copiilor în mediul urban sau peri-urban.
„Rezultatele acestui sondaj reflectă un paradox al sistemului educațional din România. Avem profesori motivați, dar fără resursele necesare pentru a-și face munca la standardele pe care ei și le doresc. Investiția în educație trebuie să fie o prioritate națională. Rezultatele acestui sondaj trebuie să servească drept un apel la acțiune pentru îmbunătățirea sistemului de învățământ. Avem nevoie de investiții serioase în infrastructură și resurse pentru a pune în valoare potențialul cadrelor didactice. Scepticismul profesorilor față de îndeplinirea promisiunilor financiare este iar o chesiune extrem de îngrijorătoare la care guvernanții trebuie să vină cu soluții”, a declarat Mihaela Nabăr, directorul-executiv World Vision România.
„Ca profesor și om, îmi dau seama că respectul meu de sine a crescut ca urmare a grevei, o manifestare în stradă care, din păcate, a fost necesară pentru a rezolva problemele din învățământ. Cu toate acestea, este dezolant că a ajuns să fie singura soluție și că oportunitățile de a aduce modificări semnificative în educație au fost spulberate prin încheierea bruscă a grevei. Situația legislativă rămâne neclarificată, curriculumul pentru liceu rămâne neschimbat, iar acest lucru afectează nu numai cadrele didactice, ci și elevii care vor termina liceul pe programe neactualizate.”
– profesor respondent
„Sunt relativ mulțumită că am avut curajul să îmi apăr drepturile și că veniturile noastre s-au majorat, dar aceasta este doar o împlinire. Majorarea salariilor nu compensează pentru lipsurile persistente din sistem, fie că vorbim de promisiuni neîndeplinite sau schimbări majore și inconsecvente în metodologii. În plus, cu o situație financiară mereu în mișcare, beneficiile acestei majorări salariale ar putea fi efemere. Uniți suntem o forță, dar cred că reforma reală în educație rămâne încă un vis îndepărtat”
– profesor respondent
