Închide
Primul val al pandemiei de holeră din 1817 nu a afectat Europa și America de Nord, dar a afectat grav partea subcontinentală a Indiei, ca mai apoi să se răspândească în țările arabe, Siria și Sudul Rusiei. Aceasta a scăzut în intensitate la începutul anilor 1820, dar un al doilea val de holeră a început în 1826. A invadat insulele britanice în octombrie 1831, iar Canada a fost lovită cu puțin timp înainte ca holera să ajungă la New York.
Holera este o boală deosebit de gravă, răspândită prin apă murdară. Victimele sale mureau după ore întregi de crampe, diaree și vărsături. Holera făcea ravagii în mahalalele murdare și aglomerate, în timp ce elitele orașului au fugit în mediul rural. În Statele Unite, în ciuda măsurilor sanitare de a încerca controlul epidemiei, aceasta a fost scăpată de sub control până în decembrie 1832
Din documente istorice reiese că al doilea val al pandemiei de holeră a afectat și Țările Române, având un impact devastator, mai ales în orașele Iași și București. Epidemia a cauzat un număr mare de decese și a generat panică în rândul populației. Autoritățile de la acea vreme au avut dificultăți în gestionarea situației, iar resursele medicale și umane au fost insuficiente pentru a face față răspândirii bolii.
Holera la Iași și București
În mai 1831, al doilea val al pandemiei de holeră ajunge la Iași și în numai zece zile mor 800 de oameni, într-un oraș de doar 30 000 de locuitori. Cinci medici au murit în primele zile și restul au fugit. Focurile ce izbucniseră nu mai erau stinse, pe străzi erau cadavre și bolnavi. În câteva săptămâni, orașul era abandonat de către administrația locală. La Iași, holera a produs aproximativ 4000 de decese.
Generalul Kiseleff a trebuit să folosească armata imperială pentru a controla un oraș care dispărea în calea epidemiei și a relocat cele mai aglomerate cartiere (cele evreiești) și sclavii romi.
Generalul Pavel Kiseleff a jucat un rol important în gestionarea epidemiei de holeră din acea perioadă. El a fost numit de autorități pentru a coordona măsurile de combatere a bolii. Kiseleff a contribuit la organizarea distribuirii ajutoarelor umanitare, la asigurarea igienei publice și la implementarea măsurilor preventive pentru limitarea răspândirii bolii.
În iulie, epidemia ajunge la București unde o mare parte din oraș se golise deja și astfel numărul de morți a fost mai mic decât la Iași, de aproximativ 3000.
Anual, holera afectează aproximativ 3–5 milioane de oameni în întreaga lume și provoacă 28.800-130.000 de decese conform unui studiu cantitativ publicat în 2015 – GBD 2015 Mortality and Causes of Death
Vrei mai multă carte pentru copilul tău? O școală cu un program echilibrat, cu accent pe studiu, dar și pe creativitate, joacă și dezvoltarea abilităților copilului tău? Așa e că știi că se poate mai bine? Hai la Școala Evrika! Te așteptăm cu o programare la „programează o vizită” sau sună-ne direct la 0725 173 926. Răspundem de fiecare dată!
Ce este Holera?
Holera este o boală infecțioasă bacteriană foarte gravă, care afectează în mod deosebit intestinul subțire. Boala se manifestă prin tulburări digestive ca o diaree gravă, vomitări excesive, care duc la o deshidratare rapidă a bolnavului (exicose), prin pierdere de electroliți (substanțe minerale).
Vibrionul holeric (tipul O395 wt) văzut la microscop electronic. Foto credit Tom Kirn, Ron Taylor, Louisa Howard – Dartmouth Electron Microscope Facility
Cu toate că boala evoluează frecvent atipic, poate fi recunoscută ușor prin mortalitatea ridicată de 85 % la izbucnirea bolii, ca ulterior acest indice de letalitate să scadă între 20 și 70 % la cazurile netratate.
Rubrica Știință 365 este susținută de Școala EVRIKA
Dacă ai ajuns aici, citește și despre pericolul pentru adolescenți a folosirii de produse de îngrijire a tenului nepotrivite vârstei
Ce se întâmplă dacă adolescenții folosesc produse de îngrijire a tenului nepotrivite vârstei