Închide
Fenomenul violenței este în creștere în școlile din România. În anul școlar 2024-2025, polițiștii au intervenit în 1.873 de cazuri de violență fizică în unitățile de învățământ, potrivit datelor oficiale consultate de Digi24.
Majoritatea incidentelor (1.660) au fost încadrate drept loviri sau alte agresiuni, semn că conflictele dintre elevi escaladează rapid. Iar dincolo de aceste cifre, realitatea din școli ar putea fi și mai dură. Statisticile nu includ conflictele aplanate de profesori sau de personalul școlar înainte de a ajunge la poliție, ceea ce sugerează că numărul real al actelor de violență este considerabil mai mare.
Datele oficiale arată că, în anul școlar în curs, au fost înregistrate 1.676 de infracțiuni comise în interiorul școlilor și 197 în proximitatea acestora. Mediul urban concentrează cele mai multe cazuri, 1.340, față de 533 în mediul rural, o diferență explicată de numărul mai mare de elevi, dar și de tensiunile sociale specifice marilor orașe.
Un element alarmant îl reprezintă folosirea obiectelor periculoase. În 105 cazuri, conflictele au implicat cuțite, spray-uri lacrimogene sau bâte, ceea ce indică o creștere a gravității episoadelor de violență și un risc real pentru siguranța elevilor și a cadrelor didactice.
Elevii recunosc că presiunea emoțională și lipsa unor mecanisme de gestionare a conflictelor îi împing, uneori, spre reacții agresive.
„Am văzut conflicte de-a lungul timpului, atât în școală, cât și în afara școlii. Întotdeauna domnii profesori au intervenit. Consider că este ceva obișnuit la noi în școli și nu doar în școli, și în afara școlii”, a povestit o elevă pentru Digi24.
Această normalizare a conflictului este, spun specialiștii, unul dintre cele mai periculoase efecte secundare ale violenței repetate: agresivitatea ajunge să fie percepută ca un răspuns firesc, nu ca o problemă care trebuie prevenită.
Profesorii atrag atenția că un comportament violent nu apare brusc. De cele mai multe ori, el este precedat de semnale subtile – iritabilitate, izolare, limbaj agresiv sau conflicte repetate, care pot trece neobservate dacă părinții și școala nu comunică eficient.
„Părinții trebuie să fie atenți la aceste semne, înainte ca situațiile să scape de sub control”, avertizează cadrele didactice.
În unele cazuri, polițiștii au aflat despre conflicte abia după ce protagoniștii sau martorii au postat imagini pe rețelele de socializare, ceea ce ridică semne de întrebare și asupra rolului mediului online în amplificarea violenței și în transformarea ei într-un spectacol public.
Fără intervenții coordonate, de la educație emoțională și consiliere psihologică, până la implicarea reală a părinților și a comunității, riscul este ca aceste episoade să devină tot mai frecvente și mai grave.
Salvați Copiii: NU reducerii vârstei pentru răspunderea penală: argumente și lipsuri