USR propune creșterea cu 25% din salariul minim a salariilor de bază din învățământul preuniversitar

• Pentru a opri exodul și a încuraja încadrarea tinerilor în sistemul de învățământ, salariile de bază ale debutanților cresc practic cu peste o treime

• Măririle sunt propuse astfel încât niciun dascăl debutant să nu se afle sub coșul minim, deci să își poată acoperi cheltuielile de bază și să poată trăi minimal decent

• De asemenea, cresc și celelalte salarii din grila pentru învățământ: cele ale personalului auxiliar și ale personalului de conducere și control

București, 13 aprilie 2022 – Parlamentarii din grupul USR PLUS pentru Educație inițiază o propunere legislativă comună, care asigură creșterea cu 25% din salariul minim a tuturor salariilor de bază pentru personalul din învățământul preuniversitar – pentru a recompensa mai aproape de decență efortul cadrelor didactice, pentru a stimula intrarea tinerilor în învățământ și a diminua inechitățile din sistem.

Inițiatorii propunerii de modificare a legii salarizării din învățământul preuniversitar sunt membrii grupului USR PLUS Pentru Educație: Ștefan Pălărie, Silvia Dinică, Irineu Darău, Cosmin Poteraș, Andrei Miftode, Brian Cristian, Daniel Toda, Cristian Ichim, Filip Havărneanu, Simina Tulbure și Mihai Polițeanu. În total, 42 de parlamentari USR, 22 de senatori și 20 de deputați se alătură demersului.

În contextul în care profesorii și-au câștigat, inclusiv în instanță, dreptul la salarii majorate – ignorat și nerespectat ani la rând – mărirea salarială propusă este raportată la salariul de bază și este compusă din ceea ce trebuia deja să li se acorde profesorilor la 1 ianuarie 2022 – lucru care încă nu se întâmplă – și dintr-o creștere de 25% din salariul minim, pentru toate categoriile de personal din învățământul preuniversitar – de predare, auxiliar, de conducere și de control. 

Echipa USR Plus pentru Educație își bazează inițiativa de mărire a salariilor profesorilor pe modificarea coeficienților, în urma unui raționament în două etape:

• Stabilirea salariului minim din învățământ pentru personalul de predare debutant la nivelul coșului minim de consum, adică 2.708 lei net;
• Pentru a păstra legătura cu salariul minim la care se raportează salarizarea unitară din sistemul public și pentru a asigura o creștere echitabilă în întreaga grilă, intervenția se face asupra tuturor coeficienților printr-o mărire a lor cu 0,25.

„Impactul cel mai mare pe care ni-l propunem este pentru cei care intră în sistem, pentru a fi motivați să și rămână. Asigurăm o creștere cu peste o treime pentru personalul de predare debutant. Această inițiativă continuă linia amendamentelor USR depuse la Legea bugetului de stat de creștere a salariilor profesorilor cu 16%, conform promisiunilor încă neonorate ale PSD din Legea Salarizarii”, declară Irineu Darău, senator USR PLUS.

„Educația este un domeniu strategic. Dacă vrem cu adevărat să avem rezultate în educație, dacă vrem să avem cu adevărat, după absolvire, buni profesioniști în societate, dacă vrem cu adevărat să nu mai plece copiii din România trebuie să regândim statutul profesorului român și să îi oferim respectul și aprecierea de care are nevoie. Considerăm că 2022 este un an-bornă, în care se pun bazele sistemului de educație pentru 10 ani de acum înainte, cel puțin, prin reformele și schimbările profunde pe care decidenții le tot solicită: o nouă structură de an școlar, un nou sistem de evaluare, o nouă lege a educației, investiții și reforme prin PNRR în valoare de 3,6 miliarde euro. Toate aceste transformări trebuie implementate de cineva. Nu poți face reforme cu burta goală. Nu poți să te aștepți la entuziasm sau la oameni competenți, care să vină spre catedră, fără o motivație de bază”, menționează Ștefan Pălărie, senator USR PLUS.

„Perspectiva noastră este una de investiție în viitor. Astăzi, tot mai puțini absolvenți aleg drumul către o carieră didactică, iar cauza este cât investim în educație. Dintre toate țările europene, Islanda cheltuiește cel mai mult pentru educație (7,1% din PIB), urmată de Suedia (6,9%) și Danemarca (6,3%), potrivit Eurostat. La polul opus, se află nouă state care au alocări sub media europeană de 4,7%. Pe ultimele trei locuri se clasează Bulgaria, România și Irlanda. Țara noastră cheltuiește doar 3,6% din PIB pentru educație. Așadar, avem nevoie să creștem alocarea din PIB pentru educație, avem nevoie să creștem salariile personalului din sistemul de educație și, bineînțeles, să investim în unitățile de învățământ și să adaptăm programele educaționale la cerințele actuale”, adaugă Silvia Dinică, senator USR PLUS. 

În condițiile actuale, un profesor debutant nu poate duce un trai decent și, consecință firească, numeroși potențiali profesori, tineri și bine pregătiți, nici nu iau în considerare această opțiune de carieră. În prezent, un profesor debutant câștigă 1.985 de lei net, adică puțin peste 70% din valoarea coșului minim de consum.

Nivelul de salarizare demotivant a generat, de altfel, exodul personalului calificat în ultimii ani și a condus la creșterea vârstei medii a corpului profesoral, transformând cariera didactică într-una neatractivă pentru tinerii cu vocație.