Închide
Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Timiş, Marin Popescu, a declarat, miercuri, că 53 de copii din ciclul primar şi gimnazial al unor şcoli din mediul rural au fost retraşi de părinţi, pentru a participa la „activităţi, identităţi sau structuri educaţionale de tip homeschooling care nu sunt recunoscute în România”.
Raportarea datelor cuprinde perioada 1 septembrie 2021 până la zi.
Marin Popescu spune, citat de AGERPRES, că majoritatea cazurilor s-au înregistrat în comuna Orţişoara şi că va anunţa instituţiile statului pentru a lua măsurile privind respectarea dreptului la educaţie al copiilor. Cei mai afectaţi sunt elevii de clasa a VIII-a, care din cauză că nu îşi vor încheia situaţia şcoală în sistemul românesc, nu vor putea susţine examenul de Evaluare Naţională.
„Monitorizăm atent lucrurile.Tendinţa aceasta a fost remarcată în urmă cu un an. Atunci, lucrurile au pornit din perspectiva numărului mare de copii retraşi de la şcoala gimnazială din Orţişoara. Şi acum este şcoala unde avem cei mai mulţi copii retraşi. (…). În acest caz, nu este vorba despre vreo problemă a actului didactic, ci o chestiune care ţine de opţiunea familiei pentru o confesiune religioasă”, a detaliat Marin Popescu.
„Cu siguranţă, se vor reîntoarce în sistemul de învăţământ, ca urmare, retragerea de la şcoală şi participarea la activităţi în altă formă, nerecunoscută în România, cu siguranţă va conduce la o echivalare a studiilor, dacă vor reveni peste un an sau doi în sistemul nostru, echivalare care înseamnă o echivalare a cunoştinţelor, pentru reintegrarea lor într-o anumită clasă din şcoli”, a explicat Popescu.
O situație asemănătoare a fost relatată, ieri, de Educație Privată cu privire la județul Bihor.
Horea Abdrudan, șeful ISJ Bihor, a confirmat, pentru Educație Privată, faptul că la nivelul instituției există o preocupare față de faptul că zeci de părinți au dorit să își retragă copiii din unitățile de învățământ și să îi introducă în sistemul de homeschooling.
În România, sistemul de homeschooling nu este recunoscut și nici reglementat din punct de vedere legal.
Potrivit lui Horea Abrudan, cea mai mare parte a părinților care și-au exprimat această dorință fac parte din culte neoprotestante.
