Închide
Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, susține că scandalul izbucnit în jurul generalului Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), este un exemplu de „război hibrid”, prin modul în care tema este amplificată în spațiul public și transformată într-un subiect care polarizează societatea.
Într-un interviu acordat luni publicației Adevărul, Pricopie a invocat existența unui „model de comunicare repetitiv”, despre care spune că urmărește să inducă în societate teme grave și să creeze tabere aflate în opoziție.
„Sunt sensibil la tipurile de comunicare publică repetitive. Modelul este același. Am avut săptămâna trecută scandalul Pahonțu. În această dimineață am văzut un afiș mare cu imaginea lui Pahonțu pe o clădire. Când am mai avut așa ceva în România? Îmi aduc aminte acum 12 ani, în zona Unirii, un afiș împotriva patriarhului Daniel. Este un model de comunicare repetitiv care încearcă să inducă o temă gravă. Să dezbine lumea. Unii care sunt 100% pro și alții contra. Când vorbim de războiul hibrid, așa se poartă războiul hibrid, pe teme care pot dezbina”, a declarat Remus Pricopie pentru Adevărul.
Declarația rectorului SNSPA vine după publicarea unei investigații Recorder privind trecutul lui Lucian Pahonțu din perioada Revoluției din 1989 și a evenimentelor violente din iunie 1990.
Investigația jurnalistică a prezentat documente potrivit cărora Pahonțu, care în decembrie 1989 era comandant de pluton în cadrul Trupelor de Securitate, ar fi fost trimis în zona baricadei de la Hotelul Intercontinental din București, în noaptea de 21 decembrie. De asemenea, jurnaliștii au relatat despre participarea sa la acțiunile de evacuare violentă a Pieței Universității din iunie 1990.
În același timp, au fost ridicate întrebări cu privire la modul în care a fost numit Pahonțu la conducerea SPP, în 2005, inclusiv în legătură cu declarația pe propria răspundere referitoare la colaborarea sau necolaborarea cu fosta Securitate.
Președintele Nicușor Dan i-a luat însă apărarea șefului SPP, afirmând că Lucian Pahonțu „nu este în această situație” de a fi participat la reprimări și că informațiile apărute în spațiul public nu reprezintă, în opinia sa, un motiv pentru demiterea generalului.
La rândul său, Lucian Pahonțu a transmis într-o reacție scurtă că întreaga sa activitate s-a desfășurat „în strictă conformitate cu normele legale în vigoare”.
CNSAS a anunțat, între timp, reluarea verificărilor privind trecutul generalului. Reprezentantul instituției, Mădălin Hodor, a confirmat că în arhive nu a fost identificată declarația pe propria răspundere despre care s-a discutat în spațiul public, însă a nuanțat că simpla apartenență la Trupele de Securitate și executarea unor ordine militare nu înseamnă automat că persoana respectivă poate primi un verdict formal de „lucrător al Securității” sau de colaborator al poliției politice.