Închide
Cel puțin 30% din teza de doctorat susținută de generalul Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), în 2003, ar fi fost preluată din alte surse fără citare sau cu o citare care nu respectă normele academice, potrivit unei analize publicate de Recorder. Jurnaliștii susțin că au identificat fragmente copiate din cărți, articole și documente militare, inclusiv dintr-un regulament al Trupelor de Securitate din 1976.
Teza lui Lucian Pahonțu, intitulată „Tactici folosite pentru paza și apărarea obiectivelor de importanță deosebită”, are 175 de pagini și a fost susținută în aprilie 2003, la Academia de Înalte Studii Militare, instituție devenită ulterior Universitatea Națională de Apărare „Carol I”. Lucrarea a fost coordonată de generalul (r) prof. univ. dr. Valentin Arsenie.
Recorder precizează că analiza nu a fost realizată cu ajutorul unui soft antiplagiat, ci prin compararea textului tezei cu materiale publicate anterior. Jurnaliștii au transcris fiecare pagină a lucrării, consultată la Biblioteca Națională a României, și au confruntat conținutul cu sursele identificate.
Printre documentele din care ar fi fost preluate fragmente se află „Regulamentul Trupelor de Securitate”, publicat în 1976. Potrivit analizei, teza lui Pahonțu conține numeroase pasaje identice cu acest document, fără ca sursa să fie indicată în notele de subsol.
Cea mai importantă sursă identificată de Recorder este însă volumul colectiv „Terorismul”, publicat de Editura Omega în 2001. Jurnaliștii spun că au găsit 233 de rânduri identice sau foarte similare și un tabel preluat din această carte.
În 16 dintre cele 41 de pagini ale celui de-al doilea capitol al tezei ar exista mai multe fragmente preluate fără ghilimele și fără trimiteri bibliografice. Cartea „Terorismul” este menționată în notele bibliografice doar de două ori, iar în ambele cazuri este indicată aceeași pagină, despre care Recorder afirmă că este greșită.
Analiza jurnalistică semnalează și mai multe probleme privind modul în care sunt indicate sursele. Recorder susține că Pahonțu nu folosește consecvent ghilimelele pentru delimitarea textului preluat, recurgând uneori la caractere îngroșate, în condițiile în care aceeași formatare este utilizată și pentru evidențierea unor concepte proprii.
În alte situații, notele bibliografice nu ar conduce la textul sau ideea atribuită sursei. Jurnaliștii au identificat inclusiv erori în bibliografie, precum confundarea numelui unui autor cu titlul unei cărți.
O altă eroare semnalată apare chiar în primul capitol al lucrării, unde există două seturi de note bibliografice: primul este numerotat de la 1 la 14, iar al doilea începe de la 3 și ajunge la 23.
Recorder subliniază că procentul de cel puțin 30% nu reprezintă o evaluare exhaustivă. Jurnaliștii nu au putut consulta toate documentele enumerate în bibliografia tezei și, prin urmare, este posibil ca și alte pasaje să fi fost preluate din surse care nu au putut fi verificate.
Doctoratul a reprezentat un moment important în cariera lui Lucian Pahonțu. La scurt timp după susținerea tezei, acesta a fost înaintat la gradul de general în Jandarmeria Română.
Doi ani mai târziu, în 2005, președintele Traian Băsescu l-a numit în funcția de director al Serviciului de Protecție și Pază, poziție pe care o ocupă și în prezent.
Pahonțu este și autorul volumului „Terorism și destabilizare”, publicat în același an, la Editura Bioterra. Cartea conține o parte din materialul din teza de doctorat, dar și comentarii referitoare la evenimentele din anii ’90.
Recorder notează că, în această carte, Pahonțu deplânge disoluția Miliției și Securității după Revoluția din 1989 și atribuie dispariția acestor structuri propagandei și „acțiunilor violente” ale unor grupuri de revoluționari.
Jurnaliștii Recorder afirmă că i-au solicitat generalului Lucian Pahonțu un punct de vedere cu privire la conținutul tezei sale de doctorat, însă acesta nu a transmis un răspuns până la publicarea investigației.
Stabilirea existenței unui plagiat și eventualele consecințe asupra titlului academic țin de procedurile și instituțiile competente. Citește întreaga analiză pe Recorder.ro.
Remus Pricopie, despre scandalul Pahonțu: „Așa se poartă războiul hibrid”