Închide
Măsurile de austeritate aplicate în domeniul Educației au efecte greu de imaginat, atrag atenția cadrele didactice. „Mi se pare ireal că scriu asta, dar ca cercetător și profesor nu mai am Word”, spune Ștefan Baghiu, profesor la Facultatea de Litere și Arte din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS), într-o postare pe Facebook.
Problemele nu se opresc aici. Accesul la arhiva digitală Arcanum, una dintre cele mai valoroase baze de date pentru cercetare, este restricționat, ULBS fiind prima universitate din România care s-a abonat la aceasta. Reprezentanții instituției susțin că poartă discuții pentru un nou abonament care ar urma să fie activ începând cu anul viitor, relatează Turnul Sfatului.
Arcanum oferă acces integral la sute de reviste științifice și de specialitate, cotidiene și publicații săptămânale, precum și lexicoane, manuale și colecții de cărți din diverse domenii – de la artă și literatură la științe sociale, economice sau tehnice. Printre publicațiile românești disponibile se numără: Viața Românească (1906-1992), Flacăra (1952-1995), Convorbiri Literare (1867-1994), Contemporanul (1948-2020), Gazeta Transilvaniei (1838-1945) sau Tribuna Sibiului (1928-1989).
ULBS s-a abonat la Arcanum în 2022, inițial pentru un an, cu acces prin IP-ul instituțional și ulterior și de la distanță, prin conturi mobile.
Într-un mesaj postat pe Facebook, Ștefan Baghiu a explicat cum lipsa de viziune a autorităților subminează infrastructura de bază a sistemului educațional.
„Mi s-a tăiat accesul instituțional la Word. Mi se pare ireal, dar ca cercetător și profesor nu mai am Word. Mi-l plătesc imediat, la fel ca restul studenților și profesorilor (…)”, scrie profesorul.
El critică restricțiile impuse asupra Arcanum, accesului la Office și la baze de date internaționale.
„Universitățile se dezabonează de la cunoaștere ca să taie din costuri. Înainte, părea că s-au mai reglat lucrurile, dar acum ne întoarcem acolo unde vrem să nu mai știm nimic din domeniile în care activează profesorii noștri”, mai spune Baghiu.
Profesorul afirmă că măsurile aberante afectează procesul educațional și cercetarea academică: „În câțiva ani nu vom mai putea face nimic pentru studenți și pentru cercetare, dar vina tot pe profesori și cercetători va cădea: fără să li se asigure minimul de infrastructură, li se spune că sunt analfabetizatori. Cultura costă. Educația costă. Dacă nici minimul nu ni-l mai poate asigura statul român, măcar să dăm o petrecere frumoasă și mare înainte de falimentul sistemului public”.
O elevă are nevoie de aprobarea judecătorilor pentru a merge la școală