Închide
Guvernul condus de Giorgia Meloni a aprobat un decret-lege care permite reținerea preventivă a minorilor în anumite condiții, înăsprește sancțiunile pentru violențele comise la manifestații și consolidează răspunderea părinților pentru pagubele provocate de copiii lor. Noile măsuri, adoptate după jafurile și ciocnirile cu poliția din Milano, includ pedepse de până la cinci ani de închisoare pentru participarea violentă la demonstrații și amenzi de până la 20.000 de euro.
Decretul a fost aprobat marți seara și intră în vigoare imediat, însă trebuie transformat în lege în termen de 60 de zile. Guvernul justifică măsurile prin necesitatea prevenirii unor noi incidente, în condițiile în care autoritățile se tem că violențele s-ar putea repeta la Milano în acest weekend, relatează Agerpres, care citează agenția EFE.
Una dintre cele mai importante schimbări vizează posibilitatea ca poliția să rețină preventiv adolescenți cu vârste între 14 și 17 ani, în condițiile prevăzute de lege. Măsura poate include reținerea la secția de poliție pentru o perioadă de 12 până la 24 de ore înaintea unor manifestații publice, dacă există suspiciuni privind implicarea în infracțiuni, potrivit presei italiene. De asemenea, prevederile extind posibilitatea intervenției preventive în anumite situații în care există indicii că persoana reprezintă un pericol.
Decretul introduce și o prezumție privind capacitatea minorilor de la 14 ani de a înțelege faptele comise, cu excepția cazurilor în care se dovedește contrariul. Până acum, instanțele evaluau individual dacă adolescenții cu vârste între 14 și 17 ani aveau capacitatea de a înțelege caracterul faptelor lor. Noua abordare inversează sarcina probei în această privință, notează Digi24.
Totodată, reținerea amânată în cazul anumitor infracțiuni comise în timpul manifestațiilor poate fi aplicată și minorilor, pe baza probelor disponibile. Pentru adolescenții de peste 16 ani, judecătorul poate dispune măsuri preventive chiar și atunci când acestea afectează parcursul educațional.
Decretul introduce o nouă infracțiune: participarea violentă la o manifestație. Persoanele care se alătură unui grup de cel puțin cinci oameni și participă la acte violente care pun în pericol siguranța publică pot fi pedepsite cu până la cinci ani de închisoare și amenzi de până la 20.000 de euro.
Sancțiunile sunt mai dure dacă participanții își acoperă fața sau rănesc alte persoane. Sunt înăsprite și pedepsele pentru acte de violență agravată și pentru distrugeri comise în grup.
Decretul prevede, de asemenea, pedepse cuprinse între patru și 12 ani de închisoare pentru anumite fapte de promovare sau organizare a unor grupuri destinate comiterii de acte violente, inclusiv prin intermediul instrumentelor digitale.
În cazul agresiunilor asupra polițiștilor și al altor funcționari responsabili de siguranța publică, noile prevederi facilitează declanșarea procedurilor penale din oficiu atunci când agenții sunt răniți.
Guvernul Meloni introduce și sancțiuni financiare pentru părinții minorilor care comit infracțiuni. Aceștia pot primi amenzi între 500 și 1.000 de euro, care se pot dubla în caz de recidivă.
În plus, părinții pot fi obligați să plătească despăgubiri pentru prejudiciile provocate de copiii lor. În cazul bunurilor publice, autoritățile pot solicita recuperarea pagubelor prin mecanisme administrative, iar în cazul proprietăților private, proprietarii pot apela la instanță pentru obținerea despăgubirilor.
Premierul Giorgia Meloni a susținut că distrugerea bunurilor și furturile nu pot fi justificate drept forme de protest. Executivul invocă astfel principiul potrivit căruia persoanele responsabile trebuie să suporte consecințele faptelor lor, inclusiv atunci când prejudiciile sunt provocate de minori.
Violențele din Milano au izbucnit sâmbătă, în timpul unei manifestații organizate pe fondul nemulțumirilor legate de creșterea costului vieții, și au continuat duminică. Potrivit agenției italiene ANSA, incidentele au început în paralel cu protestul și au degenerat în jafuri, distrugeri și confruntări cu forțele de ordine. În zilele precedente avuseseră loc și proteste ale elevilor de liceu, care s-au încheiat cu incidente în mai multe orașe italiene.
În centrul orașului Milano, grupuri de tineri, mulți dintre ei cu fețele acoperite, au spart vitrine, au jefuit magazine și supermarketuri și au aruncat cu pietre, sticle și materiale pirotehnice în polițiști. Au fost răsturnate tomberoane, biciclete și scutere, iar mobilierul unor terase a fost distrus.
Dintre cele 271 de persoane arestate în urma incidentelor, aproximativ 80% erau minori. Bilanțul reflectă amploarea implicării adolescenților în violențele care au determinat guvernul să adopte noile măsuri.
Pagubele materiale au afectat magazine, bunuri private și spații publice. Estimările privind valoarea totală a prejudiciilor au fost relatate de presa italiană, fără ca materialele citate aici să ofere un bilanț oficial consolidat.
Guvernul italian a anunțat suplimentarea dispozitivului de securitate din Milano cu 500 de militari, care ar urma să sprijine poliția până la 31 decembrie 2026. Aceștia vor contribui la protejarea obiectivelor importante și la supravegherea zonelor considerate sensibile.
Președintele Sergio Mattarella s-a opus acordării unor atribuții de poliție judiciară militarilor, în special dreptului de a efectua arestări. În consecință, sprijinul militar ar urma să se desfășoare fără transferarea acestor competențe specifice poliției.
Decretul-lege trebuie să fie examinat de Parlament în următoarele 60 de zile, interval în care prevederile pot fi modificate înainte de adoptarea definitivă.
Sorin Costreie: Vom ajunge ca elevii să fie controlați ca la aeroport