Închide
În era digitală, educația se află la o răscruce provocatoare între tradiție și inovație. Lumea tehnologiei, în care dezvoltarea și diversificarea, precum aplicațiile de inteligență artificială, avansează exponențial, devine o parte integrantă a vieții de zi cu zi.
În 1984, doar 8% dintre gospodăriile din SUA dețineau un computer personal. Astăzi, aproximativ 5 miliarde de oameni din întreaga lume poartă un smartphone în buzunar.
Tehnologia integrată în dispozitivele mobile, actualizate anual, a ajuns la o putere de procesare de aproximativ 100.000 de ori mai mare decât cea a computerului de pe nava spațială care a dus omul pe Lună acum 50 de ani.
Utilizarea tehnologiei, care aduce cu sine atât soluții, cât și probleme, avantajele și dezavantajele sale, precum și eficiența sa asupra învățării, sunt subiecte dezbătute tot mai intens.
În special în domeniul educației, ce compromisuri facem în timp ce încercăm să beneficiem de tehnologie?
Există o cale echilibrată, bazată pe o gândire rațională și sistematică, în această privință? Tehnologiile care promit să ne facă viața mai ușoară reușesc cu adevărat să își îndeplinească promisiunea?
De exemplu, știați că anumite emoji-uri pe care le folosiți pentru a adăuga un element vizual comunicării pot reflecta emoții diferite pe dispozitive diferite și pot cauza neînțelegeri?
Un studiu arată că emoji-urile sunt afișate diferit în funcție de sistemul de operare și de dispozitiv, și chiar și pentru același emoji, reacțiile emoționale pot varia considerabil.
Imaginați-vă că sunteți puțin tensionat și trimiteți un emoji cu o față încruntată; acesta ar putea apărea pe dispozitivul unui prieten care folosește o altă marcă de telefon ca un zâmbet larg.
Dacă simțiți adesea nevoia de a corecta instrumentul de corectare automată pe care îl utilizați atunci când scrieți mesaje, nu sunteți singurul. Situațiile neplăcute cauzate de transmiterea accidentală a cuvintelor corectate automat nu sunt deloc rare.
Conform unor studii privind impactul instrumentelor digitale asupra abilităților de scriere ale elevilor, corectarea automată sau alte instrumente similare, pe lângă beneficiile lor, duc la o tendință de a scrie mai rapid și mai neglijent, reducând efortul de a îmbunătăți textul.
Vi s-a întâmplat vreodată să rămâneți blocat în trafic din cauza aplicațiilor de hărți și a scurtăturilor pe care le folosim în timpul călătoriilor?
Uneori, „scurtăturile” recomandate de satelit se pot transforma în labirinturi de străduțe înguste și întortocheate prin cartiere.
Potrivit unui studiu recent la care au participat 2000 de părinți, tehnologia amenință timpul petrecut împreună de familii la masă.
Rezultatele unui sondaj realizat în Regatul Unit arată că una din opt mame își cheamă copiii la masă trimițându-le un mesaj text, deși se află în aceeași casă.
Pe scurt, navigarea în oceanul tehnologiei nu este deloc ușoară. Timpul pierdut din cauza defecțiunilor tehnice, problemele de concentrare, distragerea atenției și problemele de sănătate cauzate de timpul excesiv petrecut în fața ecranului – pe care le putem numi, pe scurt, probleme de bunăstare digitală – sunt dificultăți comune asociate cu utilizarea tehnologiei.
Trebuie să chestionăm mult mai conștient impactul tehnologiilor educaționale asupra învățării. În loc să ajungem la o concluzie nerealistă, cum ar fi renunțarea completă la tehnologie, ar trebui să ne concentrăm pe un echilibru între tehnologie și pedagogie, care să îmbine vechiul cu noul.
Vedem că tehnologia utilizată incorect duce doar la pierderi de timp și resurse, iar metodele tradiționale pot fi uneori o alegere mai bună.
Imaginați-vă o oră de științe. Un profesor de biologie care îmbogățește conținutul lecției cu ajutorul unor imagini atractive poate face o călătorie imaginară în interiorul unei frunze, navigând printre celule, plimbându-se printre centralele de fotosinteză și observând activitatea minunată din acea lume microscopică, ca și cum ar fi acolo.
Sau un profesor de fizică poate realiza un experiment virtual, cum ar fi o simulare a radioactivității, pe care nu l-ar putea efectua în laborator, sau poate chiar călători în centrul Soarelui pentru a se concentra asupra mesajului din inima energiei eliberate, echivalentă cu miliarde de bombe atomice în fiecare secundă.
Un profesor de geografie, folosind ochelari de realitate virtuală și aplicații de vizualizare 360 de grade, poate călători printre nori împreună cu elevii săi, asistând la formarea ploii și la funcționarea acestui ciclu miraculos.
Cu toate acestea, este extrem de important pentru un elev să observe o celulă vie la microscop cu propriii ochi sau să observe rezultatele unui experiment pe care îl realizează amestecând substanțe chimice cu propriile mâini în laborator, dobândind astfel o experiență de învățare practică.
Tehnologia oferă un acces extrem de facil la o sursă de informații aproape nelimitată. Elevii care cercetează un eveniment istoric pot folosi beneficiile tehnologiei pentru a căuta surse primare pe internet, a viziona documentare relevante și chiar a comunica online cu experți, indiferent unde s-ar afla aceștia în lume.
Pe de altă parte, cunoștințele și experiența dobândite de elevii care realizează interviuri față în față cu bătrânii lor despre un subiect legat de istoria recentă a țării, adunând informații și impresii și dezbătându-le cu colegii în clasă, vor fi mult mai cuprinzătoare, iar interacțiunile lor personale, mult mai speciale.
Pentru un elev care are dificultăți în a ține pasul cu profesorul la o materie precum matematica, tehnologia poate deveni un instrument util dacă este folosită corect.
Acesta poate recupera materia studiind în propriul ritm și în propriul mediu, cu ajutorul resurselor online preînregistrate, al videoclipurilor de lecții și al exercițiilor cu feedback bazat pe inteligență artificială.
Pe de altă parte, niciun model tehnologic nu va putea depăși limitele și nu va putea înlocui o oră de teatru sau de artă care vizează dezvoltarea cunoștințelor și abilităților în domenii precum comunicarea față în față, munca în echipă, arta oratorică sau crearea unui produs, fiind lipsit de câștigurile emoționale și sociologice aduse de interacțiunea directă.
Utilizarea eficientă a tehnologiei în educație necesită un proces decizional inteligent.
Cadrul „Triple E”, dezvoltat în 2011 de profesorul Liz Kolb de la Universitatea din Michigan, a fost creat cu scopul de a-i ajuta pe educatori să utilizeze tehnologia la locul și momentul potrivite.
Acest model, denumit după trei cuvinte care încep cu litera „E”, are la bază trei criterii fundamentale, care pot fi traduse ca Implicare(Engagement), Îmbunătățire (Enhancement) și Extindere (Extension).
Atunci când un educator planifică o lecție în conformitate cu obiectivele de învățare, își poate face o autoevaluare punându-și 9 întrebări grupate sub 3 titluri principale, pentru a face alegeri mai conștiente. Liz Kolb formulează unele dintre aceste întrebări astfel:
• Această tehnologie susține obiectivele mele curriculare?
• Am luat în considerare stilurile de învățare ale elevilor, accesul lor la tehnologie și nivelul lor de pregătire?
• Poate această tehnologie să sporească interacțiunea și participarea activă a elevilor mei
• Le permite această tehnologie elevilor mei să exploreze, să cerceteze, să producă și să colaboreze?
O altă abordare practică pentru a măsura stadiul în care ne aflăm în utilizarea tehnologiei este modelul SAMR.
Acesta descrie o foaie de parcurs în patru etape: Substituție (Substitution), Augmentare(Augmentation), Modificare (Modification) și Redefinire (Redefinition).
Conform acestui model, educatorul își propune să treacă de la nivelul în care tehnologia este doar un instrument costisitor care înlocuiește o metodă tradițională, dar are aceeași funcție, la un nivel în care elevii realizează producții originale.
Să dăm un scurt exemplu pentru fiecare nivel:
• S: Nivelul cel mai de bază și adesea cel mai puțin eficient, în care nu există un câștig suplimentar, ci doar o schimbare a instrumentului. De exemplu, urmărirea unei cărți digitale pe un dispozitiv mobil în loc de a folosi un manual tipărit, sau proiectarea unei prezentări în loc de a scrie pe tablă.
• A: Adăugarea unei valori diferite, cum ar fi crearea unui test cu evaluare automată folosind formulare electronice, în loc de a răspunde în scris la o serie de întrebări într-un caiet.
• M: Domenii de utilizare în care procesul și produsul sunt modificate, cum ar fi proiectarea unei prezentări interactive și atractive, îmbogățită cu fișiere multimedia și imagini, în loc de a citi un eseu pe o anumită temă.
• R: Aplicații care redefinesc în mod eficient utilizarea tehnologiei, cum ar fi realizarea unui scurtmetraj scris de elevi, crearea unui produs prin colaborare pe documente partajate digital sau lansarea unui canal de podcast despre un subiect pe care îl vor prezenta prin interviuri cu persoane din diferite țări.
Atunci când este utilizată corect, tehnologia este ca o busolă care ne poate purta spre orizonturi pe care nu le-am putea atinge prin metode tradiționale.
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că profesorul este căpitanul și ghidul acestei nave, iar arta de a preda vine din inimă. Doar atunci când ambele se încadrează în același sistem de așteptări, se pot crea opere care au în centru învățarea.
Pentru aceasta, cea mai importantă investiție trebuie făcută, înainte de toate, în formarea celor care iau decizii și a utilizatorilor de tehnologie, precum și în aplicarea acestei formări în practică.
Risipa din sectorul Tehnologiilor Educaționale (EdTech), estimat să atingă o valoare de piață de 700 de miliarde de dolari în următorii ani, poate fi prevenită doar prin astfel de formări și prin utilizarea conștientă.
Sperăm ca tehnologia să fie folosită nu doar ca un instrument vizual spectaculos, ci ca o binecuvântare care poartă oamenii spre orizonturi spirituale, emoționale și intelectuale, făcând învățarea plăcută și de durată.
„Acest articol a fost scris inițial în limba turcă de profesor Sinan Koşak pentru revista Çağlayan.”
Sinan Koşak aduce o experiență vastă de 25 de ani în educație, cu o expertiză solidă în leadership educațional, planuri de dezvoltare școlară și implementarea de curricule internaționale. Pe lângă rolul său de profesor de Fizică și examinator, el a contribuit la dezvoltarea și integrarea de programe inovatoare de tip Project-Based Learning (PBL) în cadrul Lumina Schools, subliniind utilizarea eficientă a tehnologiei în procesul didactic. Calificările sale includ un MBA, un NPQSL și rolul de evaluator de acreditare CIS, consolidându-i statutul de trainer autorizat și specialist în îmbunătățirea școlară.
Referințe
[1] Robert Kominski, “Computer Use in the United States: 1984”, www.census.gov/history/pdf/computerusage1984.pdf
[2] “Number of smartphone users worldwide from 2014 to 2029”, www.statista.com/forecasts/1143723/smartphone-users-in-the-world
[3] Graham Kendall, “Your Mobile Phone vs. Apollo 11’s Guidance Computer”, www.realclearscience.com/articles/2019/07/02/your_mobile_phone_vs_apollo_11s_guidance_computer_111026.html
[4] Hannah Miller ve ark. “‘Blissfully happy’ or ‘ready to fight’: Varying Interpretations of Emoji”, grouplens.org/site-content/uploads/Emoji_Interpretation.pdf
[5] Kristen Purcell ve ark. “The Impact of Digital Tools on Student Writing and How Writing is Taught in Schools”, www.pewresearch.org/internet/2013/07/16/the-impact-of-digital-tools-on-student-writing-and-how-writing-is-taught-in-schools/
[6] Deni Kirkova, “Tech is taking over the dinner table”, www.dailymail.co.uk/femail/article-2769436/Tech-taking-dinner-table-THIRD-kids-distracted-phones-meal-times-social-media-sites-biggest-draw.html
[7] “Triple E Evaluation Rubric for Lesson Design”, www.tripleeframework.com/triple-e-evaluation-rubric-for-lesson-design.html
[8] “Global EdTech Market Outlook & Forecast Report 2023”, www.globenewswire.com/en/news-release/2023/10/13/2759843/28124/en/Global-EdTech-Market-Outlook-Forecast-Report-2023-A-695-Billion-Market-by-2028-Learning-Management-Systems-LMS-Dominate-EdTech-Enhancing-Learning-Worldwide.html