Închide
Sorin Costreie, noul ministru al Educației, a explicat de ce nu crede că importarea altor modele de educație poate funcționa în România.
Într-un interviu acordat Digi 24, ministrul a argumentat folosind ca exemplu modelul japonez, în care elevii se ocupă inclusiv de curățenia în școli.
”Eu nu pot să iau pur și simplu un model care nu este doar educațional, e socio-educațional și să-l grevez (…) În școlile japoneze nu există femei de serviciu. Gândiți-vă că facem chestia asta în școala noastră. În secunda doi, toți părinții o să sară și o să spună: <<Dar cum? Copiii mei să facă curat?>>”, a declarat ministrul, în interviul acordat Digi 24.
Elevii din Japonia își curăță în mod regulat școlile. Cunoscute sub numele de *gakkō sōji* (curățenia în școală) sau *o-sōji*, sesiunile zilnice de curățenie, cu o durată de 15 până la 30 de minute, sunt incluse în programul școlar oficial.
Copiii mătură podelele, spală holurile, șterg băncile și fac curățenie chiar și în toalete, totul pentru a-și dezvolta spiritul de echipă și simțul responsabilității.
Cum funcționează sistemul de curățenie:
• Rutina zilnică: Elevii fac curățenie, de obicei, imediat după masa de prânz sau la sfârșitul zilei.
• Munca în echipă: Elevii lucrează în grupuri mici, prin rotație (tōban), ocupându-se de sălile de clasă, coridoare, scări și toalete. Elevii mai mari îi îndrumă adesea pe cei mai mici, în cadrul unor grupuri cu componență mixtă ca vârstă.
• Implicarea profesorilor: Profesorii fac curățenie alături de elevi, oferind un exemplu de modestie și contribuind la efortul comun.
Foto: ID 481944153 | Costreie © LCVA | Dreamstime.com