Închide
Concursul pentru funcția de director
de Liliana Romaniuc, președinta Asociației Române de Literație
Proba de ieri, din cadrul concursului național pentru ocuparea funcției de director de școală, a generat multe discuții, opinii și întrebări. Consider că întrebările ridicate sunt esențiale și merită atenția decidenților, deoarece vizează necesitatea, scopul și sensul unei astfel de probe. Nu mă refer aici la calitatea itemilor și nici măcar la structura probei.
Dacă îmi amintesc bine, printre concursurile organizate după 1989 pentru ocuparea funcțiilor de director se numără cele din 2006, 2008, 2016, 2021 și 2026. Acestea au fost organizate pe baza unor metodologii diferite, cu schimbări ale probelor și criteriilor de evaluare. Această realitate mă face să mă întreb:
Un concurs, oricât de complex, obiectiv și bine organizat ar fi, nu poate înlocui profesionalizarea. În funcție de probele utilizate, el poate evalua ceea ce un candidat știe și, într-o anumită măsură, ceea ce știe să facă. Dar capacitatea de a conduce o școală se construiește și se demonstrează în practică, iar evaluarea acesteia presupune alte tipuri de itemi.
În sisteme educaționale precum Finlanda, Anglia sau Estonia, pregătirea, recrutarea și selecția directorilor sunt organizate diferit, dar oferă exemple de raportare a evaluării candidaților la responsabilitățile funcției și la nevoile școlii. În România, candidații își aleg școlile pentru care concurează și își pregătesc dosarele potrivit metodologiei în vigoare.
Mă întreb însă cât de bine reușesc probele comune să surprindă capacitatea fiecărui candidat de a conduce o anumită școală, cu problemele și oportunitățile ei specifice — fie că se află într-o comunitate profund dezavantajată, fie în București. Până la urmă, miza este aceeași: îmbunătățirea școlii și a învățării elevilor.
Pentru a conduce eficient școli aflate în contexte educaționale diferite, sunt necesare cunoștințe și competențe solide de management educațional, administrație, leadership pedagogic, finanțe, comunicare, proiectare curriculară, mentorare și aplicarea legislației.
Fără îndoială, sunt utile și abilitățile cognitive evaluate ieri: raționamentul verbal, matematic și logic. Tocmai de aceea cred că trebuie să ne întrebăm:
Nu pun la îndoială bunele intenții ale decidenților și ale celor care au elaborat itemii, în ceea ce privește îmbunătățirea calității managementului școlar. Totuși, mi se pare necesar să privim cu mai multă atenție atât la modul în care alte sisteme educaționale pregătesc, recrutează, selectează și sprijină directorii, cât și la concluziile cercetărilor relevante.
Cercetările de peste 35 de ani, realizate de John Hattie, atrag atenția asupra modului în care profesorii și liderii școlari gândesc despre învățare și despre propriul impact. Gândirea evaluativă, învățarea profesională, colaborarea și eficacitatea colectivă a profesorilor sunt factorii care influențează cel mai mult îmbunătățirea rezultatelor elevilor.
Există, de asemenea, cercetări din psihologia muncii care arată o relație pozitivă între abilitățile cognitive generale și performanța profesională. Totuși, aceste rezultate nu ne spun, prin ele însele, cât de bine prezic aceste abilități de raționament performanțele de management și leadership ale directorilor sau progresul elevilor.
Colaborez cu cercetători și autori recunoscuți internațional în domeniul educației. Particip anual, în Statele Unite, la cea mai importantă conferință dedicată învățării vizibile, unde sunt prezentate cercetări și experiențe de transformare a învățării și a leadershipului școlar.
Am cunoscut și am ascultat directori care au contribuit la transformarea unor școli și a echipelor lor de profesori. Din experiențele pe care mi le-au împărtășit, niciunul dintre ei nu a trecut printr-un de proces de selecție similar celui din țara noastră. Nu pot să nu mă întreb:
Cred că este timpul să începem să răspundem la aceste întrebări cu curaj, onestitate și profesionalism.
Pe baza cercetărilor relevante și ținând cont de schimbările aduse de inteligența artificială, va trebui să decidem cum pregătim, recrutăm, selectăm și sprijinim directorii, astfel încât aceștia să contribuie la îmbunătățiri vizibile ale învățării elevilor și ale școlilor.
Și poate atunci vom putea răspunde și la întrebarea: avem nevoie de un astfel de concurs pentru selectarea directorilor de școli?
Liliana Romaniuc este doctor în științele educației, cu specializare în management și leadership educațional, profesor de matematică, formator și expert în literație. A fost inspector școlar general al județului Iași, consilier de stat în Guvernul României și consilier al ministrului Educației. A fondat două școli private în Iași și Asociația Română de Literație, organizație dedicată dezvoltării competențelor de literație și formării profesioniștilor din educație. Este profesor asociat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și expert ARACIP. Activitatea sa profesională se concentrează pe îmbunătățirea învățării, dezvoltarea profesională a profesorilor și directorilor și leadershipul educațional.
Liliana Romaniuc, președinta Asociației Române de Literație, spune că Ministerul Educației și Cercetării ar trebui să analizeze mai atent programele de formare pentru profesori.