fbpx

Cercetătorii UBB au descoperit în Munții Bistriței „una dintre cele mai vechi ființe vii de pe Terra”

Cercetătorii de la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca au descoperit în Munții Bistriței o plantă care există de 60.000 de ani, despre care spun că este „una dintre cele mai vechi ființe vii de pe Terra”.

Descoperirea uimitoare făcută de o echipă internațională de cercetători în Carpații Orientali din România ar putea fi cel mai vechi organism viu de tip plantă de pe Pământ, potrivit unui comunicat al instituției academice din Cluj-Napoca. „Andryala laevitomentosa” este o specie endemică, extrem de rară.

Studiul arată existența unor clone de peste 60.000 de ani, trăind în același loc, în ciuda schimbărilor climatice majore din ultimele milenii. Este una dintre cele mai rare plante din lume, cu doar cinci populații mici, distribuite pe o creastă montană de 1,8 km din Carpații Orientali (Munții Bistriței).

Planta nu produce aproape deloc semințe viabile, supraviețuind în schimb prin reproducere vegetativă, ceea ce înseamnă că se înmulțește prin lăstari. Această metodă de înmulțire a permis formarea unor clone care au supraviețuit zeci de mii de ani în condiții climatice extreme, inclusiv glaciațiunile Pleistocenului. Specia a fost descoperită abia în 1961 de către un student al UBB, holotipul acesteia fiind depus în Herbarul UBB (CL). 

Cercetătorii au utilizat tehnici avansate de analiză genetică pentru a studia aceste populații și a determina vârsta acestor clone. Rezultatele au arătat că „Andryala laevitomentosa” prezintă o diversitate genetică extrem de scăzută, însă populațiile sale au dezvoltat diferențieri genetice foarte mari.

„Au fost identificați doar 11 indivizi distincți genetic, dar longevitatea și persistența acestor clone sunt incredibile. Astfel, cea mai «bătrână clonă» ar reprezenta unul dintre cei mai vechi, dacă nu chiar cel mai vechi individ cunoscut în lumea plantelor, demonstrând astfel o capacitate remarcabilă de adaptare și supraviețuire a acestor organisme în fața schimbărilor de mediu”, a explicat prof. dr. Mihai Pușcaș de la Facultatea de Biologie și Geologie, Grădina Botanică Al. Borza din cadrul UBB, membru ȋn echipa de cercetare.

Această descoperire evidențiază nu doar longevitatea extraordinară a speciei, ci și importanța conservării habitatului său unic. Pierderea oricăreia dintre aceste clone ar echivala cu dispariția unui organism care a supraviețuit încă din vremea ultimei glaciațiuni.

În plus, cercetarea contribuie la o mai bună înțelegere a modului în care plantele pot rezista schimbărilor climatice extreme de-a lungul mileniilor, oferind o nouă perspectivă asupra conservării biodiversității, potrivit UBB.

Studiul cercetătorilor Mráz P, Flašková L, Chrtek J, Mrázová V, Puşcaş M, Josefiová J, Záveská E. 2024. a fost publicat în ”Journal of Biogeography” și poate fi accesat aici: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/jbi.15028

Studenții UBB și UMF au primit kituri de suporteri cu înjurături și mesaje care instigă la violență

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

This site is protected by reCAPTCHA and the Google Privacy Policy and Terms of Service apply.