Închide
Elevii care visează să devină arhitecți sunt puși în fața unei bariere greu de trecut. Examenul de admitere la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București se bazează pe o disciplină eliminată din programa liceelor teoretice în urmă cu cinci decenii – Geometria descriptivă, relatează Libertatea.
Din 1975 și până astăzi, această disciplină nu mai figurează în planurile-cadru ale liceelor teoretice. Ministerul Educației confirmă că ea este predată doar sporadic, în câteva licee vocaționale și tehnologice, în special în clasele cu profil artistic sau tehnic. Cu toate acestea, proba de admitere la Arhitectură continuă să se axeze pe această materie „fantomă”.
Elevii care doresc să devină studenți la „Ion Mincu” trebuie să învețe de la zero o disciplină pe care nu o întâlnesc în școală. Singura soluție rămâne meditația privată – de regulă, direct cu profesori din cadrul facultății.
Tarifele ajung să depășească praguri exorbitante: 100 de euro ședința în București. La un calcul simplu, un elev care se pregătește o dată pe săptămână timp de un an plătește peste 5.200 de euro. Dacă pregătirea începe din clasa a XI-a, suma se dublează, depășind 10.500 de euro. Există și candidați care fac două ședințe pe săptămână, ceea ce transformă „antrenamentul” pentru admitere într-o adevărată afacere.
Situația este întreținută de casele de arhitectură deținute de unele cadre universitare, care pregătesc grupuri întregi de liceeni.
„Admiterea la arhitectură este o luptă între casele de arhitectură. Cei mai mulți admiși vin din București, pregătiți direct de asistenți din facultate. Nu e legal, nu e moral, dar nimănui nu-i pasă”, a declarat pentru Libertatea mama unei studente din anul întâi.
Pentru elevii din orașele de provincie sau din mediul rural, competiția devine aproape imposibilă. Aceștia au de ales între meditații mai ieftine, cu profesori din afara sistemului, dar cu șanse minime de reușită, sau costuri uriașe la București. „Să te pregătești în altă parte decât la casele de arhitectură din Capitală e sinucidere curată. Dacă reușești totuși să intri, înseamnă că ai meritat cu adevărat”, povestește aceeași părinte.
Întrebat de ce nu reintroduce Geometria descriptivă în programa liceelor, ministerul explică faptul că obiectivul învățământului obligatoriu este dezvoltarea de competențe generale, nu specializări de nișă.
„Elevul care dorește să urmeze arhitectura are oportunitatea de a alege trasee educaționale de specialitate. Curriculumul preuniversitar nu poate fi adaptat cerințelor fiecărei facultăți”, se arată în răspunsul oficial.
Astfel, Facultatea de Arhitectură rămâne una dintre cele mai exclusiviste din România, nu doar prin nivelul de dificultate al probei de admitere, ci și prin costurile uriașe pe care părinții trebuie să le suporte. Talentul și dorința de a deveni arhitect sunt insuficiente: fără bani pentru meditații, visul multor elevi se frânge înainte de a începe.
Citește articolul integral în Libertatea.
Plângere la DNA în cazul admiterii de la Universitatea de Arhitectură