Închide
”Camelia Ionescu”, mama unui elev de 15 ani, a relatat, pentru Educație Privată, în ce condiții fiul său a fost agresat grav de doi foști colegi de școală, fapt reclamat la Poliție sub acuzația de tentativă de omor.
Din motive de siguranță, numele mamei a fost schimbat de redacție. Relatarea ei este relevantă pentru a înțelege intensitatea la care au ajuns actele de violență între adolescenți. Educație Privată va urmări evoluția cazului și va consemna reacția autorităților în această speță.
Situația, așa cum a fost descrisă de ”Camelia Ionescu”:
Am ajuns să ne fie frică să ne lăsăm copiii pe stradă, la școală, să circule în spațiul public…
Fiul meu de 15 ani, a fost atacat de doi foști colegi din școala generală (cu un an mai mici decât el) când se întorcea de la liceu- el fiind elev în clasa a 9-a. Aceștia l-au amenințat în decembrie și acum câteva zile, însă nu a dat importantă, preferând să nu accentueze un conflict pornind din nimic practic- dintr-un printscreen de pe contul unuia dintre agresori, de pe Instagram, pare că este deranjat că fiul meu are adidași de la un brand popular în rândul copiilor.
Pe 15 februarie, la ora 19 m-a sunat, speriat, cu vocea tremurând să nu mă sperii când o să-l văd…se refugiase într-o scară, să se curețe de sânge și să își revină, după ce acești doi…agresori, l-au atacat când a ajuns în spatele unui bloc și la întuneric, fără lume în jur. Au sărit mișelește din spatele lui cu un cuțit să îl înjunghie, probabil instinctual fiul meu s-a întors cu privirea și i-a văzut pe cei doi care erau f aproape de el și a apucat să se ferească de primul atac de cuțit, timp în care celălalt a sărit și l-a lovit cu pumnul în gură…ulterior amândoi lovindu-l cu pumnii în cap până și-a pierdut cunoștința…când și-a revenit cei doi fugeau.
Am alergat toată seară, până târziu în noapte la spitale, Institutul de Medicină Legală, declarații la poliție, în cursul zilei de azi luând-o de la capăt la spitale și I.M.L…, disperată să îmi fie copilul bine și să se ia măsurile legale în astfel de situații, nu putem răspunde cu agresiune la agresiune, deși ca mamă, când îți vezi copilul plin de sânge, cu capul plin de cucuie, tăieturi în gură…cusut de urgență, clătinându-se pe picioare, îți vine să alergi până la Dumnezeu să cauți dreptate sau să-ți faci dreptate☹
Azi noapte m-am dus la locul unde a fost bătut cu sălbăticie, sângele fiind încă pe asfalt și în scara blocului, în speranța că vom găsi cheile casei, pe care le avea închise în buzunarul de la geacă…și care erau dispărute când și-a revenit.
În cursul acestei dimineți, cei doi…oameni, copii?! s-au postat pe Instagram, live, lăudându-se cu fapta lor, arătând regrete mari că nu l-au putut omorî practic, jurându-se pe propriii părinți că îl lăsau “lat”, dacă un om nu ar fi strigat dintr-o mașină la ei să se oprească…însă promițându-și unul celuilalt că în acest weekend vor lua de la un coleg de-al lor un cuțit de 33 cm, un topor și îl vor rezolva, că-l vor lovi cu toporul direct la genunchi, “că-l vor tăia de tot”…
Unde trăim, unde s-a ajuns în țara noastră? Să-mi țin copilul bun sechestrat în casă, să nu-l omoare doi tineri scăpați de sub orice limita a umanității, decenței, educației, nici nu știu…
Sper ca instituțiile legale în măsură să își facă treaba, să ne fie copiii protejați, să nu trăim în coșmaruri reale, cu topoare, cuțite, bălți de sânge☹
