Închide
În noua formă a legii, alineatele (1) şi (2) ale articolului 16 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
Art. 16. – (1) Învăţământul general obligatoriu cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul secundar superior şi grupa mare din învăţământul preşcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030. (2) Frecventarea învăţământul obligatoriu poate înceta la forma cu frecvenţă la 18 ani.
Alineatul (1) al articolului 24 se modifică şi va avea următorul cuprins: Art. 24. – (1) Învăţământul general obligatoriu cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul secundar superior şi grupa mare din învăţământul preşcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030.
Proiectul a fost initiat de deputatul UDMR Szabo Odon și a fost semnat de 26 de deputați și senatori PSD și UDMR.
FSLI: ”Numărul cadrelor didactice din învăţământul preşcolar este insuficient”
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) susţine, într-un comunicat remis Mediafax, că învăţământul general obligatoriu să fie extins treptat la 15 clase, până în anul 2030, aşa cum prevede actul normativ promulgat de preşedintele Klaus Iohannis, prin care se modifică Legea Educaţiei Naţionale.
„Numai în Bucureşti există un deficit de 7.000 de locuri. În plus, numărul cadrelor didactice din învăţământul preşcolar este insuficient. Sunt multe situaţii în care educatoarele sunt nevoite să lucreze cu grupe de preşcolari supradimensionate”, susține FSLI.
