Închide
Cele trei mari federații sindicale din învățământ – „Alma Mater”, FSLI și „Spiru Haret” – îi solicită președintelui Nicușor Dan să intervină pentru stoparea măsurilor de austeritate adoptate în educație și cercetare, pe care le consideră periculoase pentru viitorul României, și să inițieze un amplu proces de reformare a sistemului educațional, construit pe finanțare adecvată și consultare reală cu specialiștii din domeniu.
Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au transmis o scrisoare deschisă președintelui Nicușor Dan, în care solicită intervenția acestuia pentru stoparea măsurilor de austeritate din educație și cercetare, pe care le consideră „injuste și nechibzuite”. Sindicaliștii avertizează că reducerea finanțării acestor domenii strategice pune în pericol securitatea națională și viitorul european al României.
În documentul semnat în numele a peste 300.000 de angajați din învățământ și cercetare, organizațiile sindicale acuză actuala coaliție de guvernare că a adoptat măsuri financiar-contabile fără analize de impact și fără consultări publice, transformând educația și cercetarea în „pretinse cauze ale deficitului bugetar”.
Sindicatele invocă prevederile din Strategia națională de apărare a țării 2025-2030, document adoptat în noiembrie 2025 de Administrația Prezidențială, care include explicit dimensiunea educațională și științifică în sfera securității naționale. În acest context, spun reprezentanții profesorilor, reducerea finanțării contrazice atât angajamentele electorale, cât și orientările strategice asumate oficial.
Organizațiile sindicale amintesc că România se află, potrivit datelor Eurostat, pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința finanțării educației și cercetării. Deși Legea educației naționale nr. 1/2011 prevedea alocarea a minimum 6% din PIB pentru educație, pragul nu a fost niciodată atins.
Ulterior, Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și Legea învățământului superior nr. 199/2023 au stabilit un nou mecanism de finanțare, prin care educația ar trebui să primească minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat. Nici aceste prevederi nu au fost aplicate integral, susțin sindicaliștii. Pentru cercetare, ținta asumată de minimum 1% din PIB din fonduri publice rămâne, de asemenea, neatinsă.
Semnatarii scrisorii afirmă că primele măsuri adoptate după instalarea Guvernului numit de șeful statului au vizat chiar educația, în contradicție cu promisiunea electorală privind „profesori motivați cu salarii decente și educație de calitate”.
Aceștia susțin că tăierile bugetare anulează o parte importantă din investițiile realizate în ultimii ani și riscă să ducă la primul buget al educației în scădere față de anul anterior. În opinia lor, prezentarea acestor reduceri drept reforme este „înșelătoare și periculoasă” și transmite un mesaj descurajant pentru tinerii care ar dori o carieră în educație sau cercetare.
Sindicatele atrag atenția și asupra întârzierii rambursării sumelor aferente proiectelor finanțate prin PNRR, susținând că universitățile sunt nevoite să acopere din fonduri proprii salariile cercetătorilor și cheltuielile curente, ceea ce afectează grav echilibrul financiar al instituțiilor.
În virtutea rolului constituțional de mediator între puterile statului și între stat și societate, sindicatele îi solicită președintelui să intervină pentru:
– abrogarea măsurilor considerate „anti-educație” din Legea nr. 141/2025, inclusiv creșterea numărului de elevi la clasă și majorarea normei didactice;
– creșterea bugetului pentru educație și cercetare;
– o poziționare corectă a cadrelor didactice în noua lege a salarizării bugetare;
– menținerea indemnizației pentru titlul științific de doctor la nivelul anului 2025;
– lansarea competițiilor naționale de cercetare;
– restabilirea integrală a burselor studențești;
– deblocarea angajărilor și integrarea tinerilor performanți în sistem.
Semnatarii susțin că aceste solicitări sunt în acord cu promisiunile electorale ale președintelui și cu documentele strategice ale Administrației Prezidențiale.
În final, sindicatele îi cer șefului statului să inițieze un proiect amplu de reformă a sistemului educațional, care să reunească experți din universități, institute de cercetare, academii și mediul privat, pentru identificarea unor soluții „de succes” la problemele structurale ale educației din România.
Bolojan, contrazis de al doilea rector: „Nu s-a discutat despre reducerea sporului de doctorat”