Viitorul României depinde direct de modul în care statul investeşte în educaţie şi sprijinul acordat tinerilor, avertizează europarlamentarul independent Nicu Ştefănuţă, vicepreşedinte al Parlamentului European. Potrivit acestuia, presiunea costurilor de trai (chirii, alimente şi energie) ajunge să consume aproape 90% din bugetul unui tânăr, iar lipsa investiţiilor în educaţie creează un cerc vicios care duce la abandon şcolar şi, în final, la plecarea românilor din ţară.
Declaraţiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Viitor pentru România”, difuzată la Prima News, unde europarlamentarul a prezentat concluziile unui sondaj privind situaţia tinerilor cu vârste între 18 şi 35 de ani şi principalele probleme cu care aceştia se confruntă.
Potrivit datelor prezentate, cea mai mare presiune asupra tinerilor este reprezentată de ceea ce Ştefănuţă numeşte „triada costurilor”: chirii, alimente şi energie.
„Tinerii simt că nu pot face faţă costurilor vieţii. Chiriile, mâncarea şi energia ajung să consume aproape 90% din bugetul unui tânăr”, a explicat europarlamentarul, potrivit News.ro.
Cercul vicios al subfinanţării educaţiei
În opinia sa, România se confruntă cu un ciclu periculos care începe cu subfinanţarea sistemului educaţional şi se termină cu migraţia masivă a populaţiei.
Lipsa investiţiilor în educaţie duce la abandon şcolar, iar mulţi dintre cei care părăsesc sistemul devreme ajung să plece în străinătate pentru a-şi găsi un loc de muncă.
„Dacă vă întrebaţi unde sunt copiii care au abandonat şcoala în clasa a IV-a, a VI-a sau a X-a, îi veţi găsi în mare parte în cele şase milioane de români din diaspora”, a afirmat Ştefănuţă.
Problema apare şi la nivel universitar. Datele arată că aproximativ 44% dintre studenţii din anul I, în special cei care studiază cu taxă, renunţă la facultate după primul an.
În acest context, europarlamentarul consideră că bursele ar trebui acordate şi studenţilor care studiază cu taxă, pentru a reduce abandonul universitar.
Educaţia influenţează direct angajarea
Sondajul citat de Ştefănuţă arată şi o legătură puternică între nivelul educaţiei şi accesul pe piaţa muncii.
„88% dintre cei care au studii superioare sau o şcoală de meserii sunt angajaţi şi câştigă bine. Restul sunt, de multe ori, în afara pieţei muncii”, a spus europarlamentarul.
În lipsa unei calificări, mulţi români aleg să plece în străinătate pentru a obţine venituri mai mari, însă această situaţie îi poate face vulnerabili social şi cultural.
„Nu sunt fascişti, sunt oameni vulnerabili. Au plecat cu puţină educaţie şi fără să cunoască limba ţării în care ajung”, a explicat Ştefănuţă, referindu-se la faptul că aceste persoane pot deveni mai uşor influenţate de discursuri radicale sau eurosceptice.
Tinerii din mediul rural, adesea ignoraţi
Europarlamentarul a atras atenţia că dezbaterea publică despre tineri se concentrează adesea pe marile centre universitare, însă realitatea este diferită.
Potrivit acestuia, aproape 80% dintre tinerii din România trăiesc în zone unde accesul la educaţie, transport sau servicii medicale este limitat.
„Tinerii nu sunt doar cei din Bucureşti sau Cluj. Mulţi dintre ei vin din zone rurale, fără acces la şcoli bune, fără transport către oraş şi fără resurse”, a subliniat Ştefănuţă.
Lipsa orientării vocaţionale
O altă problemă semnalată este lipsa orientării vocaţionale în sistemul educaţional. Mulţi studenţi ajung la facultate fără să ştie dacă domeniul ales li se potriveşte, ceea ce duce ulterior la abandon.
„Tinerii trebuie să aibă acces la feedback constant, consilieri de carieră şi legături reale cu piaţa muncii”, a spus europarlamentarul.
În opinia sa, iniţiativele existente sunt adesea izolate şi lipsite de coordonare, iar fără o strategie coerentă de sprijin pentru educaţie şi integrarea tinerilor pe piaţa muncii, România riscă să îşi piardă în continuare o parte importantă din generaţiile tinere.
Explodează taxele universitare. Studenții vor plăti mii de lei în plus