Închide
Mark Weber, profesor de muzică cu normă întreagă în Warren Township, New Jersey., și lector part-time la Graduate School of Education de la Universitatea Rutgers, a enunțat, pe blogul său, o listă cu 12 ”adevăruri neconvenabile” despre redeschiderea școlilor. Lista a fost preluată și de prestigioasa publicație Washington Post.
Cele 12 probleme semnalate de Mark Weber:
1. Nu ne putem aștepta ca școlarii, să stea la trei metri distanță față de toată lumea în timpul unei zile întregi de școală. Îmi pare rău, chiar dacă o școală are loc, pur și simplu nu se va întâmpla. Un adult nu poate să supravegheze câteva zeci de copii în fiecare secundă a fiecărei ore din fiecare zi pentru a se asigura că păstrează distanța.
2. Nu ne putem aștepta ca elevii să poarte măști de orice fel pe durata unei întregi zile școlare. La un moment dat, masca trebuie să fie dată jos; chiar și adulții din personalul medical fac pauze. Și oricine a lucrat cu copii mici știe că se vor juca cu măștile lor și nici nu își vor da seama că o fac.
3. Școala tipică americană nu poate acomoda distanțarea socială a populației școlare pe durata zilei de cursuri. Școlile au fost proiectate pentru eficiență, ceea ce înseamnă holuri aglomerate și săli de clasă de dimensiuni mici.
4. Personalul școlii nu are, în general, spații izolate la locul de muncă unde să poată sta atunci când nu lucrează cu copiii. Eu nu am birou. Am o sală de clasă. Sunt singură atunci când copiii pleacă … dar tot ceea ce au expirat sau au atins rămâne acolo. Nu sunt epidemiolog, așa că nu știu exact care sunt consecințele acestui lucru, dar bănuiesc că ele contează.
5. Autobuzele școlare nu pot acomoda cu ușurință distanțarea socială și nici nu se pot adapta pentru a transporta în siguranță grupuri mari de copii. Distanțarea socială este ultimul lucru pe care inginerii de autobuze școlare l-au avut în vedere atunci când le proiectau.
6. Ca orice altă forță de muncă, personalul școlar include mulți oameni cu afecțiuni medicale prealabile care le fac susceptibile să se îmbolnăvească într-o formă critică, atunci când sunt expuse la Covid-19.
7. Școlile sunt doar o parte a sistemului de îngrijire a copiilor din Statele Unite. Marea îngrijorare pare să fie că, dacă nu îi aducem pe copii la școală, părinții nu se pot întoarce la muncă. Dar pentru mulți (cei mai mulți?) părinți, ziua școlară acoperă doar o parte din ziua de muncă. Programele pentru înainte și după școală sunt o mare parte din sistemul de îngrijire a copiilor. Vom putea să punem în aplicare toate aceleași restricții asupra copiilor în aceste ore pe care le vor petrece în afara școlii?
8. Nu ne putem aștepta ca adolescenții nesupravegheați să se distanțeze social în afara timpului petrecut la școală. Dacă avem adulți care apar în baruri, fără măști, în mijlocul unui vârf înspăimântător în cazurile Covid-19, ce credeți că vor face adolescenții când ziua de școală se va termina? Mai ales dacă îi lăsăm acasă, nesupravegheați, învățând de la distanță în timp ce părinții lor lucrează?
9. Profesorii sunt instruiți și experimentați într-o anumită zonă de certificare; mutarea lor din zona respectivă va duce la o instruire mai puțin eficientă. Un profesor de matematică, de exemplu, trebuie să studieze matematica la un anumit nivel, apoi să învețe cum să o predea. Nu vă puteți aștepta ca un profesor de grădiniță care a fost instruit în educația timpurie a copilului să facă această meserie – și invers.
10. Chiar și în același domeniu de competență, mutarea profesorilor în termen scurt la o nouă materie sau la o altă clasă va duce la o predare mai puțin eficientă. Cât de grea poate fi trecerea de la predarea clasei a IV-a la a 3-a? Mai grea decât ați crede.
11. Mutarea unui profesor într-o altă clădire școlară este adesea dificilă. În primul rând, sunt lucrurile: materialele, echipamentele și așa mai departe. Apoi există relațiile, adesea construite de-a lungul anilor. Aceste lucruri contează; ele sunt fundamentul care transformă o școală într-o comunitate de învățare.
12. Pentru multe școli a fost dificil să găsească oamenii calificați pentru a deveni profesori suplinitori, înainte de pandemie. Nu sunt posturi bine plătite, au o siguranță scăzută a locului de muncă și necesită cel puțin o diplomă de colegiu (în multe state). Acum, școlile trebuie să facă efortul de a găsi astfel de oameni dispuși să muncească într-o școală plină de potențiali transmițători de virus.
Mark Weber
