Închide
Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, explică, într-o declarație transmisă Educație Privată, de ce este nevoie să fie introdusă procedura de testare standardizată, din punctul său de vedere,
Educație Privată a publicat astăzi, în exclusivitate, proiectul de ordin de ministru prin care va fi realizată evaluarea standardizată.
Declarația ministrului, integral:
Competenţele de literaţie sunt esenţiale pentru parcursul educaţional al unui elev și sunt extrem de importante pentru dezvoltarea unui adult. Pentru a aprecia corect aceste competenţe de literaţie și mai ales pentru optimizarea lor este nevoie de o evaluare standardizată. Sunt restanțe în privința standardizării, așa cum există și probleme din perspectiva competenţelor de literaţie, din perspectiva alfabetizării funcționale. Ne-o spun testele PISA, ne-o spun rezultatele TIMSS, o spun rezultatele la examenele naţionale, ne-o spun universităţile care deplâng nivelul scăzut de alfabetizare, îndeosebi alfabetizare ştiinţifică în rândul absolvenţilor de învăţământ preuniversitar și, iată, ne-o spune și acest studiu realizat de profesioniști. Rezultatele sunt mai mult decât îngrijorătoare, însă există și o serie de oportunităţi. Prima oportunitate, esențială din toate punctele de vedere, este programul România Educată, ce are ca obiectiv general redresarea sistemului de educație din perspectiva echității și calității, a asigurării cadrului legal li organizatoric, precum și din perspectiva asigurării resurselor optime. Subsecventă programului România Educată avem oportunitatea finanțării educației prin PNRR cu 3,6 miliarde euro. O altă oportunitate ce poate sprijini România Educată este disponibilitatea fără precedent de conjugare a resurselor publice și private.
CONTEXT
Doar 11% din elevi se plasează în zona „funcțional”, arată Raportul Național de Literație, lansat, astăzi, de BRIO, împreună cu mai multe organizații partenere.
Procentul este mic și îngrijorător – sugerând probleme viitoare pentru educația secundară și ulterior pentru învățământul universitar, afirmă autorii studiului.
Citeşte Raportul Naţional de Literaţie, integral, aici:
Raportul Naţional de Literaţie
Potrivit raportului, 42% din elevi se plasează în zona „nefuncțional”. Aceasta este zona de analfabetism/ incapacitate. Aproximativ 20% din acești elevi (deci cam 8% din populația școlară) sunt la limită pentru a trece în categoria de „minim funcțional”. Din păcate, cam 45% din acești elevi (deci cam 15-20% din populația școlară) sunt la baza absolută a capacității testului de a măsura ceva.
În medie, elevii din România nu au competențe în interpretarea unei informații, în formarea unor idei proprii.
Conform studiului, în medie, elevii din România se limitează la identificarea personajelor și a elementelor unui context, localizarea informației, la recunoașterea și înțelegerea modului de organizare a informației în contextul dat, fiindu-le însă imposibil să lucreze cu informația dată și să prelucreze în moduri mai sofisticate detaliile accesate.
În medie, elevii din România nu au competențe în interpretarea unei informații, în formarea unor idei proprii și integrarea acestora în contextul dat prin interpretarea și argumentarea unor ipoteze, nu pot stabili asemănări și diferențe între personaje, fapte sau concepte, nu pot identifica și forma concluzii pe baza detaliilor accesate și nu pot trata informația în raport cu un context general, cu o realitate recognoscibilă sau posibilă (trecută, actuală sau viitoare).
Scorul mediu total al eșantionului este de 26.9 puncte – o medie care reflectă un nivel mediu MINIM FUNCȚIONAL.
