Bustul poetului și controversatului om politic Octavian Goga, amplasat în municipiul Iași, a fost îndepărtat recent din spațiul public, la aproximativ două săptămâni după ce autoritățile locale ar fi pus în aplicare solicitările formulate de Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului din Arad. Demersul a fost motivat de noile prevederi legislative care interzic menținerea în spațiul public a monumentelor dedicate unor persoane asociate cu regimuri sau ideologii fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, relatează Ziarul de Iași.
Solicitarea oficială a Asociației a fost transmisă încă de la începutul anului către Primăria Municipiului Iași și Consiliul Local Iași, fiind fundamentată pe prevederile așa-numitei „Legi Vexler”. Actul normativ interzice explicit „ridicarea sau menținerea în locuri publice, cu excepția muzeelor”, a unor statui sau plăci comemorative dedicate persoanelor vinovate de crime de război sau implicate în conducerea unor organizații fasciste ori antisemite.
În lipsa unui răspuns în termenul legal din partea municipalității, Asociația a deschis, la jumătatea lunii trecute, o acțiune în instanță având ca obiect „refuz soluționare cerere”. Președintele organizației, avocatul Bogdan Ionescu, a refuzat să comenteze public situația, invocând existența dosarului pe rol.
Potrivit unor surse citate de Ziarul de Iași, în paralel cu demersurile judiciare, Asociația a sesizat și Prefectura Iași. Într-un răspuns transmis în ianuarie 2026, instituția a anunțat că a inițiat un dialog instituțional pentru mutarea bustului într-un muzeu, unde acesta ar putea fi „valorificat și recuperat” într-un context critic și educațional.
Prefectura a subliniat că o astfel de abordare ar permite prezentarea completă a personalității lui Goga: „poet important și militant pentru unirea Transilvaniei cu România”, dar și „om politic interbelic și prim-ministru care a promovat măsuri administrative și legale antisemite”. Totodată, instituția a precizat că demersul va respecta recomandările International Holocaust Remembrance Alliance privind educația despre Holocaust și combaterea negării acestuia.
Pe 16 martie 2026, chiar în ziua intentării procesului, reporterii Ziarului de Iași au fotografiat bustul aflat încă pe amplasamentul inițial, unde fusese inaugurat în 2021. De pe soclu dispăruse însă o plăcuță explicativă adăugată ulterior de municipalitate, care menționa caracterul „regretabil” al activității politice a lui Goga, inclusiv implicarea sa în ideologia fascistă și antisemită.
Plăcuța fusese montată după o reacție publică a Institutul Național pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel”, care a atras atenția că, în calitate de politician, Goga a promovat politici profasciste și antisemite și că aceste aspecte trebuie menționate din respect față de victimele Pogromului din 1941.
La momentul inaugurării bustului, primarul Mihai Chirica declara că Goga nu ar trebui asociat cu activitatea sa politică, ci doar cu cea culturală. Monumentul a fost ridicat pe 1 aprilie 2021, la împlinirea a 140 de ani de la nașterea poetului, la inițiativa Ateneul Național din Iași, instituție aflată în subordinea Primăriei.
În ciuda solicitărilor repetate ale presei, Primăria Iași nu a oferit un punct de vedere oficial.
Figura lui Octavian Goga rămâne una profund controversată în istoria României. În perioada în care a fost prim-ministru (1937–1938), acesta a inițiat politici antisemite, inclusiv un decret-lege care a dus la retragerea cetățeniei pentru 225.222 de evrei români, primul act legislativ de acest tip din țară. De asemenea, Goga a susținut planuri de deportare a evreilor, inclusiv către Madagascar, iar, potrivit istoricului Ilarion Țiu, ar fi fost înmormântat cu zvastica pe piept, conform propriei dorințe.
Fotografie cu Eminescu, Eliade și Goga, ruptă de Silviu Vexler în plenul Camerei Deputaților
