Închide
Constantin-Alexandru Manda, membru în Consiliul Director al Institutului Quartet și reprezentant al tinerilor din România în Consiliul Consultativ pentru Tineret al Consiliului Europei propune o analiză în care arată de ce introducerea votului la 16 ani în România ar reprezenta un instrument foarte util pentru întărirea democrației.
Analiza ”Votul la 16 ani?” este realizată sub umbrela Friedrich-Ebert Stiftung România.
Lucrarea abordează și contraargumentele aduse în spațiul public față de această idee, inclusiv pe cele care se referă la nivelul de maturitate al tinerilor din această grupă demografică. ”Vârsta de la care se acordă dreptul de vot a evoluat succesiv, decizia fiind una politică, discreționară, nu bazată pe un fundament legat de maturitate”, arată autorul.
Concluziile din analiza realizată de Claudiu-Alexandru Manda:
Cu cât dreptul de vot este mai extins, cu atât toate grupurile, sub-grupurile și segmentele sociale își simt interesele mai bine reprezentate. Tendința europeană este de a da o voce tinerilor în procesele electorale, parte a unui proces de co-creare a viitorului pe care tinerii de astăzi îl vor trăi, cu ei la masă. Considerăm că implementarea votului la 16 ani în România ar reprezenta un instrument extrem de util pentru întărirea democrației, creșterea reprezentativității procesului electoral și restabilirea încrederii dintre tineri și mediul politic. Adăugarea pe listele electorale a aprox. 410.000 de tineri de 16 și 17 ani ar duce spre o egalizare a reprezentării segmentului 14-19 ani în categoria votanților tineri și, per ansamblu, în bazinul celor înscriși pe listele electorale permanente. În prezent, deși reprezintă 6,5% din populația României și sunt o sub-categorie de vârstă cu provocări și preocupări distincte, tinerii 14-19 ani sunt reprezentați la urne într-un procent de doar 2,46% din totalul votanților, prin votanții în vârstă de 18 și 19 ani, ceea ce face, deseori, ca mediul politic să le ignore nevoile.
Așa cum am arătat mai sus, apreciem că nu există bariere constituționale care să blocheze implementarea extinderii către categoria de vârstă 16-17 ani a dreptului de a alege în alegerile europarlamentare sau locale, prin simpla modificare a legilor organice de reglementare a alegerilor.
Așadar, considerăm că este contra-productiv ca dezbaterea pe această temă să se blocheze în paradigma constituționalității, fiind mult mai necesară și utilă o discuție rațională, pe fond, despre utilitatea acesteia, implicațiile asupra societății românești și modul optim prin care această politică publică ar putea fi implementată.
În materie de recomandări, un prim pas ar fi asumarea de către partidele politice a unei dezbateri reale despre necesitatea și impactul votului la 16 ani, care să fie orientată spre un angajament concret de implementare treptată a acestei politici publice, inițial pentru alegerile locale și europarlamentare, cu aplicare începând din anul 2024. Pentru aceasta ar fi necesară adoptarea de către Parlament a unui proiect de modificare a legilor organice de reglementare a alegerilor locale și europarlamentare, în sensul extinderii dreptului de a alege către tinerii din segmentul 16-17 ani.
Totodată, în vederea responsabilizării și creșterii gradului de conștientizare a importanței procesului electoral, recomandăm Autorității Electorale Permanente și autorităților locale să implementeze un sistem de alegeri simulate (mock elections) pentru elevii între 10 și 15 ani, prin care aceștia să aibă posibilitatea de a își exprima dreptul de vot, fără putere decizională, în zilele premergătoare alegerilor.
Nu în ultimul rând, Ministerul Eduației ar trebui să (a) pună în aplicare dispozițiile Legii educației naționale nr. 1/2011, în sensul adaptării curriculum-ului național de liceu pentru ca acesta să formeze competențele civice și sociale ale elevilor, cu accent pe aprofundarea mecanismelor democratice și însușirea unei gândiri politice critice, mai ales prin conținuturi de studiu la nivelul claselor a IX-a și a X-a, precum și (b) să dezvolte, alături de autoritățile publice locale, programe de educație non-formală, care să vizeze dezvoltarea competențelor civice și sociale în rândul copiilor aflați în situație de abandon școlar.
Lucrarea poate fi citită, integral, aici.
