Închide
Mai puţin de jumătate dintre elevii care vor susţine anul viitor Evaluarea Naţională sau Bacalaureatul sunt optimişti în privinţa viitorului profesional, iar o proporţie semnificativă se declară nemulţumită de modul în care şcoala îi pregăteşte pentru carieră, arată o anchetă realizată de Salvaţi Copiii România.
Potrivit datelor, doar 49,3% dintre elevii intervievaţi au o perspectivă optimistă asupra viitoarei cariere, în timp ce aproximativ jumătate dintre liceeni nu sunt mulţumiţi de educaţia primită în acest sens. În acelaşi timp, pentru cei mai mulţi dintre respondenţi, ideea de a dezvolta o afacere proprie este mai atractivă decât continuarea studiilor (39,5% faţă de 22,3%).
Principalele dificultăţi identificate în alegerea unui traseu profesional sunt teama de eşec (indicată de peste trei din cinci elevi), urmată de incertitudinea legată de viitor şi lipsa informaţiilor, menţionate de aproape jumătate dintre participanţi.
„Sunt în clasa a XI-a și mi se pare greu să aleg ce vreau să fac mai departe, toți îmi spun că piața muncii se schimbă tot timpul. Nu știu exact ce meserii vor fi căutate sau ce mi s-ar potrivi pe termen lung. Simt că pot să fac foarte multe dar nu știu încă ce mi se potrivește cel mai bine. Mi-ar plăcea ca școala să ne ofere mai multă orientare în carieră, să înțelegem mai bine opțiunile și cum să luăm o decizie potrivită pentru viitor”, spune Radu, elev de 17 ani din Bucureşti.
Ancheta relevă că părinţii sunt principala sursă de sprijin pentru descoperirea aptitudinilor, fiind creditaţi cu încredere ridicată de 73,8% dintre elevi. Pe următoarele locuri se află resursele digitale (49,3%), profesorii de la disciplinele preferate (39,2%), diriginţii (32,1%) şi consilierii şcolari (23,5%). De asemenea, peste 30% dintre elevi consideră voluntariatul o experienţă valoroasă pentru orientarea profesională.
În ceea ce priveşte modul în care ar gestiona o sumă mare de bani, elevii prioritizează achiziţiile „durabile”, precum locuinţa sau maşina (28,4%), urmate de investiţiile în afaceri (21,9%) şi, abia pe locul al treilea, investiţiile în propria educaţie (15,4%). Totodată, mai mulţi elevi ar cheltui pe îmbrăcăminte decât pe călătorii, iar un procent mic declară că ar aloca bani jocurilor de noroc, în detrimentul cărţilor.
Salvati Copiii
Deşi peste jumătate dintre elevii chestionaţi (56,3%) se declară mulţumiţi de modul în care şcoala îi pregăteşte pentru carieră, diferenţele sunt semnificative între cicluri: 60,5% dintre elevii de gimnaziu sunt mulţumiţi, comparativ cu doar 50% dintre liceeni. Aproape o treime dintre respondenţi spun că ar fi dispuşi să aloce lunar cel puţin trei ore pentru activităţi de consiliere şi orientare.
Datele au fost colectate în perioada 5–17 martie 2026, pe un eşantion de elevi din clasele a VII-a şi a XI-a din Bucureşti şi judeţele Cluj, Iaşi şi Mureş.
Pentru a răspunde acestor nevoi, organizaţia a lansat platforma „What’s Next?”, un instrument online de orientare vocaţională care oferă elevilor, părinţilor şi profesorilor resurse pentru alegerea unui traseu educaţional şi profesional adaptat aptitudinilor fiecăruia.
„Copiii se simt de multe ori debusolați și sub presiunea de a alege deja un drum profesional, la final de gimnaziu și liceu, fără însă să știe cum să se valorizeze și să investească activ în formarea intelectuală și socială. Ei au nevoie de informații și de îndrumare, pentru a putea alege o carieră care le pune în valoare tocmai potențialul și curiozitatea”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România.
Potrivit datelor furnizate de organizaţie, peste 1.000 de elevi au participat deja la sesiuni de orientare, iar rezultatele indică o creştere a optimismului privind cariera, de la 45% la 54,3%, precum şi o creştere semnificativă a gradului de informare despre consilierea în carieră.
În etapa următoare a proiectului, „What’s Next 2.0”, sunt vizaţi 2.700 de elevi, 1.200 de părinţi şi 144 de specialişti din educaţie, din 54 de unităţi şcolare.
Reprezentanţii organizaţiei atrag atenţia că, deşi consilierea şi orientarea în carieră sunt reglementate şi incluse în curriculumul naţional, aceste activităţi nu sunt întotdeauna tratate cu importanţa necesară în şcoli, în pofida rolului esenţial pe care îl au în pregătirea elevilor pentru piaţa muncii.