Închide
Evaluarea Națională a produs o fractură între „școli de top și școli de supraviețuire”, susține Viforel Dorobanțu, directorul Școlii Gimnaziale nr. 1 din Curcani. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii InfoEdu, difuzată de TVR Info, în continuarea intervenției profesoarei Marina Manea, care a comparat actualul examen cu o „ruletă rusească”.
Dorobanțu a argumentat că actualul sistem de admitere la liceu accentuează polarizarea. „Prin această ruletă rusească, și bine a zis doamna Manea, noi am făcut doar școli de top și școli de supraviețuire”, a declarat acesta.
În opinia sa, discuția despre schimbarea Evaluării Naționale nu poate fi separată de o regândire structurală a conceptului de liceu. Directorul a pus sub semnul întrebării relevanța ierarhiilor bazate exclusiv pe medii, oferind un exemplu: un elev care intră la liceu cu 9,80 la Evaluarea Națională și finalizează Bacalaureatul cu 9,20. „E progres sau regres?”, a întrebat retoric Dorobanțu, sugerând că actualele instrumente de măsurare nu surprind corect valoarea adăugată a școlii.
Potrivit acestuia, forma actuală a examenului pune „o presiune aiurea” aproape exclusiv pe profesorii de limba română și matematică, disciplinele evaluate la examen. Ca alternativă, directorul a propus un model multidisciplinar, care ar distribui responsabilitatea și ar reflecta mai fidel profilul elevului.
O astfel de schimbare ar presupune însă, în viziunea sa, o transformare radicală: liceul ar trebui să devină „școala de lângă casă”, care oferă toate specializările, urmând ca specializarea propriu-zisă să aibă loc după finalizarea ciclului liceal. „Elevul ar trebui să aibă toate specializările la o școală apropiată domiciliului”, a explicat Dorobanțu.
Directorul a oferit și un exemplu concret pentru a ilustra disfuncționalitățile sistemului. Un elev cu media 3,50, care nu a prins loc la școala profesională, a ajuns într-o clasă de Matematică-Informatică. În clasa a XI-a, acesta a abandonat școala.
Din perspectiva raportărilor oficiale, cazul putea fi contabilizat drept un „succes”, pentru că elevul fusese admis la un profil teoretic. „Ce relevanță are nota peste cinci?”, a întrebat Dorobanțu, criticând indicatorii statistici solicitați de inspectorat. „Am nenorocit acel copil. I-am dat o speranță pe care și-a pus-o într-un vis”, a spus directorul, susținând că sistemul produce uneori iluzii.
Dorobanțu s-a arătat sceptic că schimbările structurale necesare ar putea fi implementate în viitorul apropiat. „Lucrurile, din perspectiva în care gândesc eu, sunt imposibil de realizat. Și o să tot ne chinuim cu această evaluare”, a explicat directorul școlii din Curcani.
Prof. Marina Manea: Evaluarea Națională este o „ruletă rusească”, iscă tragedii pentru elevi