Închide
Viforel Dorobanțu, directorul Școlii Gimnaziale din Curcani, care se află în al patrulea an de pilotare, a explicat cum a decurs acest proces în unitatea de învățământ pe care o conduce.
”A însemnat o asumare a unor lucruri pe care le tot gândeam din 2018, când, împreună cu Marian Staș, am făcut niște întâlniri în școală, în cancelarie și am tot încercat diferite variante de plan-cadru, pentru că ne-am dat seama că, cel puțin pentru copiii din Curcani, ceea ce se petrecea și se petrece și acum, în continuare, în învățământul românesc, nu este cea mai potrivită formă. Și ne-am asumat să ne creăm noi propriul plan cadru, așa cum spune Marian Staș, am fost propriul Minister al Educației și ne-am croit noi propriul plan-cadru. Dar în cadrul legii, fiindcă am beneficiat de un ordin de ministru dat în 31 august 2021 de domnul ministru Cîmpeanu, care avea derogare de la respectarea unor ordine de ministru care aprobau planurile cadru, programa, ROFUIP. Aici am putut să aducem noi mici schimbări, din punctul nostru de vedere mici, dar care au avut impact mai ales în prezența copiilor la școală”, a explicat Viforel Dorobanțu în emisiunea Viitor pentru România, realizată de Nicoleta Călugăreanu la Prima News.
Directorul de școală a făcut și o comparație între modul în care s-a făcut pilotarea la Școala Gimnazială din Curcani și cea de la Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București, primul liceu din România care a testat acest sistem.: ”Chiar am putea să facem o paralelă între pilotarea de firul ierbii, noi, Curcani, și pilotarea la performanță, la Gheorghe Lazăr din București. Drumul a fost cumva același, fiindcă și Gheorghe Lazăr, și noi ne-am gândit la propriii noștri copii. Și am adaptat ceea ce am considerat noi de cuvință la propriii noștri copii.”
Viforel Dorobanțu a prezentat ce a însemnat concret pilotarea curriculară pentru școala de la Curcani:
”Am început prin a da un chestionar elevilor de gimnaziu, în care i-am întrebat la ce disciplină, la ce oră vin cu cea mai mare teamă la școală. Și disciplinele enumerate de ei au fost cele din zona STEM, deci științele exacte, matematică, fizică, chimie, biologie și ne-am dat seama că acolo ar trebui cumva să adaptăm lucrurile, astfel încât ei să vină cu o oarecare plăcere la aceste discipline. Pe baza acestor chestionare și a interpretării lor, am luat decizia să reducem o oră de matematică la clasa a cincea și a șasea, să coborâm studiul fizicii de la a șasea la a cincea, adică ce făceam în trei ani acum facem în patru, să coborâm studiul chimiei de la a șaptea la a șasea, adică ce făceam în doi, acum facem în trei ani.
La limba română și limbile străine am corelat programele, astfel încât profii de limbi străine să nu mai fie obligați să predea niște conținuturi care nu erau predate în limba maternă, limba română. Există niște discrepanțe în zona asta și noi le-am acomodat cumva și lucrurile sunt mai corecte acum.
A fost o rocadă de conținuturi la disciplina geografie, de la a șaptea la a cincea și de la a cincea la a șaptea. În zona de consiliere și orientare, consilierul școlar a modificat programa, astfel încât într-a cincea și a șasea s-a mers mai mult pe autocunoaștere, suplinind cumva lipsa și greutatea cu care pregătirea psihopedagogică a profesorului ajunge la elev”
”Resursele de la minister au fost doar libertatea de a face, pentru că a trebuit să ne încadrăm în anvelopa salarială, nu am avut voie să depășim numărul de norme aprobate inițial. Prima dată am fost extrem de nervoși, dar după aia ne-am repliat și am spus: ok, asta e o provocare, pe care, dacă reușim să o trecem, înseamnă că reușim. Și am reușit”, a mai spus directorul de școală.