VIDEO ”Fiți atenți ce cumpărați!” – Lecție despre industria de fast fashion, prezentată de prof. Consuela Colțan

Profesoara Consuela Colțan a realizat, în cadrul proiectului ”Educație la înălțime”, o lecție despre industria de fast fashion.

Criticată intens, în ultimii ani, pentru faptul că a devenit unul dintre marii poluatori ai planetei, dar și pentru problemele de ordin etic în relația cu muncitorii, această industrie este unul dintre subiectele de interes pentru mulți copii și adolescenți.

Profesoara Consuela Colțan și – a structurat lecția în formatul unei conversații cu doi adolescenți, pe teme precum costul real de fabricație a hainelor sau condițiile în care muncesc cei care le produc.

Lecția face parte din “Ghiozdanul cu Obiective de Dezvoltare Durabilă”, un proiect al Asociației Însemne realizat în parteneriat cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului României.

Transcrierea lecției realizate de profesoara Consuela Colțan:

Piața internațională a muncii

La nivel mondial, industria produselor de îmbrăcăminte depășește 600 de miliarde de euro. 40% dintre produse sunt vândute în țările UE. Cele mai multe sunt importate din țări din Africa, Asia, America Latină, iar condițiile în care sunt realizate rămân cel mai adesea necunoscute pentru consumatorul european. Din păcate, condițiile de muncă din multe țări sunt foarte grele, iar muncitorii, în mare parte femei, sunt extrem de prost plătiți, cu sume care scad sub 20 de dolari pe lună. 

Cum funcționează industria?

Nu este condusă de proprietarii de fabrici din țările îndepărtate, ci de branduri internaționale situate în țările dezvoltate din Europa și Statele Unite ale Americii. Ele dictează moda, fac designul, brandingul și marketingul lor, apoi externalizează producția în țări mai puțin dezvoltate, la fabricile care oferă cel mai mic preț.

Vă întrebați cum puteți voi, niște copii sau adolescenți, să luptați pentru ca muncitorii din acele fabric să aibă condiții decente de muncă?

Copiii, Andrei și Alexandru, se pun în pielea muncitorului care a realizat produsul. 

[Andrei alege un tricou ”made in Pakistan”]

• Cât crezi că a costat acel tricou?
• Cred că a costat 34 de lei.
• Și cu câți lei crezi că a fost vândut din fabrică?
• Cred că cu 25 de lei.
• Trebuie să spun că a fost vândut cu 2 lei și 50 de bani. Cum crezi că arată fabrica în care a fost confecționat tricoul?
• Eu cred că fabrica este un paralelipiped din ciment, cu coșuri de fum, pe dinăuntru un spațiu mare și aerisit, cu mese paralele și mașini de croitorie.
• Să știi totuși că nu. Este o simplă baracă în care lucrează continuu, în schimburi de câte 12 ore, peste 300 de femei. Baraca nu are aer condiționat, iar căldura de acolo devine insuportabilă, depășind peste 40 de grade Celsius. Pentru cele peste 150 de femei dintr-un schimb s-au amenajat doar două toalete și ele nu au voie să le folosească decât o data la 5 ore.
• Cu câți dolari este plătită, pe lună, muncitoarea care a confecționat acel tricou?
• Eu zic că muncitoarea este plătită cu 700 de dolari pe lună.
• Din păcate, este plătită cu 60 de dolari pe lună.
• Este angajată legal muncitoarea?
• Nu cred că este angajată legal.
• Este angajată legal, însă ea este amenințată mereu cu concedierea dacă nu prestează ore suplimentare și ajunge, din acest motiv, să lucreze până la epuizare. Nu primește îngrijiri medicale pentru diferitele leziuni pe care le poate suferi la locul de muncă și niciun fel de alte beneficii. Ea poate fi imediat concediată și dacă se gândește să formeze un sindicat care să apere drepturile muncitorilor. În fabric, să știi că lucrează „la negru”, adică fără forme legale, emigranți și chiar copii. Aceștia sunt plătiți și mai prost, decât muncitorii despre care vorbeam; sau chiar deloc, pentru că sunt considerați, din păcate, sclavi ai patronilor. În ce țări ajung să fie vândute produsele confecționate în această fabrică?
• Eu cred că produsele ajung să fie vândute în SUA, Europa și Australia.
• Da, ai dreptate. Îmbrăcămintea confecționată în această fabrică este vândută în statele UE în procent de 40%, în SUA 20%, dar și în alte țări dezvoltate. Ce crezi tu că știu brandurile și magazinele din Europa și SUA despre modul în care au fost fabricate aceste produse?
• Cam nimic sau chiar niște minciuni. Patronii de la fabric zic că muncitorii sunt plătiți bine, au salariul bun. În realitate este fix opusul.
• Ai dreptate. În cele mai multe cazuri, brandurile și magazinele nu știu la care dintre fabricile cu care lucrează sunt confecționate produsele lor sau nu vor să ne spună. Unele chiar lucrează în secret cu fabrici care le oferă cel mai mic preț, pentru a-și păstra reputația.

[Alexandru alege un tricou tot ”made in Pakistan”]

• Cât a costat tricoul acela?
• Acest tricou a costat 80 de lei.
• Care crezi că a fost prețul cu care a fost vândut din fabrică?
• Eu cred că acest tricou a fost vândut cu 60 de lei.
• Te corectez cu 40 de lei. Alexandru, spune-mi cum crezi tu că arată fabrica în care a fost confecționat?
• Fabrica este mare, albă, cu hale foare mari care pot cuprinde cel puțin 200 de oameni/hală.
• Da, este o fabrică modernă, cu condiții foarte bune de lucru pentru muncitori, cu aer condiționat, cu ture de lucru care respectă normele internaționale, cu cabinet medical, cu cantină și locuri de relaxare pentru angajați. Cu câți dolari este plătită muncitoarea care a confecționat acel tricou?
• Cu 200 de dolari pe lună.
• Mai mult. Cu 650 de dolari pe lună. Este angajată legal?
• Eu cred că da.
• Ai dreptate. Are asigurare medicală și are foarte multe beneficii din partea angajatorilor, dar, mai mult, este înscrisă și într-un sindicat care îi reprezintă și apără drepturile.
• Unde crezi tu că sunt vândute aceste produse care sunt confecționate în fabrica despre care vorbim?
• Eu cred că aceste produse sunt vândute pe toate continentele.
• Foarte bine. Produsele sunt vândute, la fel ca în cazul celorlalte, în țările UE în proporție de 40%, în SUA de 20%, dar și în alte țări dezvoltate. Ce știu brandurile și magazinele din Europa și SUA despre modul în care au fpst făcute aceste produse de îmbrăcăminte?
• Eu cred că aceste branduri sunt informate despre locurile de unde, iar cele mai multe branduri le și publică.
• Da, hainele produse în această fabrică sunt ale unor branduri și magazine care se interesează de modul în care sunt realizate aceste produse și chiar își informează publicul; nu doar despre țară, dar și fabrica în care s-a realizat acest lucru. Aceasta înseamnă transparența și este un instrument foarte important pentru noi, cumpărătorii, care astfel putem să ne asigurăm că îmbrăcămintea pe care o cumpărăm provine din fabrici care respect drepturile angajaților. Ce putem să facem noi în această chestiune? Putem să fim atenți atenți ce cumpărăm și să ne interesăm unde și în ce condiții au fost realizate produsele. 

De multe ori, ne bucură un preț mic și este absolut firesc. Dar trebuie să ne gândim că un preț mic ascunde de foarte multe ori povești dramatice, muncă forțată și prost plătită, abuzuri de neimaginat și suferință. Și, nu-i așa, nu vrem să sprijinim astfel de practici prin achiziția noastră. Orice brand care nu afișează sau nu dorește să ne spună unde au fost făcute produsele lui ar trebui evitat.

Brandurile sunt puternice, însă adevărata putere stă în mâinile cumpărătorilor. Noi toți, prin alegerile noastre, prin deciziile de cumpărare, putem să susținem companiile și fabricile care oferă condiții decente de muncă și care respectă drepturile celor care confecționează aceste haine minunate. Tot noi, putem să facem presiuni asupra brandurilor să fie transparente și să spună unde își produc hainele și să se asigure că muncitorii care le realizează sunt plătiți așa cum se cuvine.

La următoarele trei achiziții de haine, vă rog să fiți atenți ce cumpărați, unde și cum au fost realizate aceste produse și să le cumpărați doar dacă sunteți siguri că au fost confecționate în fabrici care își respectă și apreciază muncitorii. 

Schimbul de tricouri este de fapt un schimb al mentalității cu care veți face de acum achiziții de haine.