Închide
Fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a publicat, cu câteva zile înainte ca disputa privind noile standarde de evaluare la disciplina Religie să escaladeze în spațiul public, un amplu punct de vedere despre modul în care această materie ar trebui predată în școli. Bănescu susține că ora de Religie trebuie să rămână un spațiu al cunoașterii și al formării culturale, nu unul de catehizare sau îndoctrinare.
Într-o postare publicată pe Facebook, Bănescu susține că profesorul de Religie trebuie să își desfășoare activitatea ca dascăl, nu ca predicator.
„Catedra de Religie din școală NU este amvon și nici microfon pastoral. Profesorul de religie nu trebuie să vorbească de pe o solee imaginară. În fața lui sunt copii și tineri care au venit la școală să învețe, nu la biserică să se roage”, afirmă fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei.
Potrivit acestuia, rolul școlii este acela de a transmite cunoaștere și de a forma intelectual, cultural și moral elevii, inclusiv în cazul disciplinei Religie, însă fără ca aceasta să urmărească convertirea sau îndoctrinarea elevilor.
„Rolul esențial al școlii este acela de a transmite cunoaștere (…), iar în cazul Religiei, de a o face în cheie religioasă, dar nu de a «încreștina», «islamiza», «iudaiza» etc. Nu de a îndoctrina”, scrie Bănescu.
Fostul purtător de cuvânt al BOR consideră că doctrina unei religii trebuie însușită în școlile de teologie și în spațiul religios, nu în școala publică, laică. În opinia sa, respectarea acestei separații nu diminuează importanța disciplinei Religie, ci îi oferă credibilitate.
Bănescu susține că ora de Religie ar trebui să pună accent pe dimensiunea culturală a creștinismului și pe relația acesteia cu patrimoniul european.
„Religia ca materie școlară în secolul XXI se predă credibil și cu real folos (doar) în cheie culturală, nu pastorală. Școala nu se suprapune cu Biserica. Nici invers”, afirmă acesta.
În mesajul său, fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei propune ca programa școlară să includă teme precum istoria creștinismului, arta paleocreștină și europeană, literatura universală, raporturile dintre credință, rațiune și știință, dar și fenomene contemporane precum fanatismul religios, bigotismul, manipularea politică a religiei sau ideologiile extremiste.
De asemenea, Bănescu respinge ideea unei opoziții între credință și cultură, susținând că cele două se completează atunci când sunt autentice.
Reamintim că deputata USR Corina Atanasiu a susținut că noile criterii ar condiționa obținerea unor note mari de participarea elevilor la slujbe religioase și le-a cerut părinților să nu își mai înscrie copiii la această disciplină. În replică, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, preotul Adrian Agachi, a respins acuzațiile, afirmând că evaluarea se realizează exclusiv pe baza competențelor prevăzute în programa școlară și solicitându-i deputatei scuze publice.
În același timp, Asociația Secular-Umanistă din România (ASUR) a cerut Ministerului Educației retragerea și reelaborarea standardelor de evaluare la Religie, argumentând că unele formulări permit evaluarea elevilor în funcție de participarea la slujbe, experiența spirituală sau criterii specifice unui singur cult. Astfel, dezbaterea privind locul și modul de predare a Religiei în școala românească s-a extins dincolo de disputa dintre reprezentanții clasei politice și ai Bisericii, atrăgând poziții diferite inclusiv din partea unor foști reprezentanți ai Patriarhiei Române.
Corina Atanasiu (USR): Nu vă mai înscrieți copiii la ora de religie