Închide
Am atacat, împreună cu colegii mei senatori USR și cu semnăturile unor senatori PNL, la Curtea Constituțională “Legea privind învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi de control cu exerciţiul autorităţii publice pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu”, inițiată de senatorul PSD Şerban Nicolae.
În sesizarea înaintată Curții, am adus o serie întreagă de argumente, atât în ceea ce privește modul în care a fost adoptată cât și de conținut. Dincolo de aspectele formale, USR consideră că legea conține mai multe prevederi imprecise, care lasă locul la interpretări.
Nu putem accepta că profesorul este un milițian care își impune cu forța opinia în școală. Școala este despre educație, nu despre instrucție, iar respectul pe care inițiatorii legii clamează că îl impun astfel nu se obține, în fapt, nici cu forța și nici cu frica. Procesul educațional presupune interacțiune vie între profesor și elev, parteneriat și schimb constant de informații de ambele părți. Nu putem transforma elevul într-un element pasiv al procesului educațional. În ultimă analiză, i s-ar putea interzice elevului de a pune întrebări legitime, dacă sunt considerate ”ofensatoare” de către profesor. Ea duce școala românească înapoi cu 200 de ani.
Nu în cele din urmă, în spiritul legii adoptate, elevul sau părintele nu se mai bucură de ”prezumția de nevinovăție”, ei trebuind să-și dovedească ”nevinovăția”, ceea ce este contrar principiilor dreptului național și european. Prezenta lege este o fortare a echilibrului între elevi-parinți pe deoparte și profesori pe de altă parte în cadrul actului educațional și transformarea profesorului într-un agent constatator.
Consider că suntem toți egali în fața legii, legiuitorul nu are dreptul să creeze o specie de cetățeni privilegiați în fața legii.
CONTEXT
Senatul a votat recent, în calitate de Cameră decizională, Legea privind învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi de control cu exerciţiul autorităţii publice pe timpul şi în legatură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Proiectul a fost inițiat de parlamentarul PSD Șerban Nicolae.
Dacă va fi promulgată de președintele României, legea va oferi cadrelor didactice un statut special, inclusiv în ceea ce privește reclamațiile pe care le depun, atunci când au diverse nemulțumiri. Astfel, la articolului 4, actul normativ prevede că “în cursul procedurii legale aplicabile, faptele sesizate, în scris, de personalul didactic, de conducere, de îndrumare și control, în exercitarea atribuțiilor specifice funcției, se bucura de prezumție relativă de veridicitate, până la proba contrară.”
Aurelia Ciobotaru, una dintre fondatoarele Grupului Civic Părinții cer schimbare, a criticat, pe pagina sa de Facebook, articolul în cauză:
”Adică copilul/elevul este vinovat până se demonstrează contrariul.
Se incalcă un principiu de drept, constituțional, care specifică clar: cel care afirmă trebuie să demonstreze. Mai spun de faptul că încalcă principiul: în fata oricărei instanțe copilul are prioritate?!
Dar nu e bai, suntem neamul care lasă oameni bolnavi în spital să zacă, apoi, dupa ce se moare se găseşte justificarea: s-a deteriorat starea. Păi da, după 16 ore de aşteptare ce credeai, că se apucă de balet!? Că va culege floricele pentru coroniță?!
Acum dăm verdict fără judecată. Aşa ne iubim copiii, că îi numim agresori din start! Instanțe fără nume, judecători fără competențe! Bravos națiune! Neam de traistă!
Ne-am sinucis cu legea asta. Cine ne îngroapă?! Va da cineva 2 lei pe noi?! Eu una nu aş da. Aşa popor nu merită nici măcar să fie mâncat de câini. Nu că ei ( câinii) ar tânji la asemenea carne, au prea multă onoare!”
