Universitatea Babeș-Bolyai a făcut public un ghid psihologic pentru sărbătorile de iarnă, menit să ne ajute să gestionăm stresul suplimentar care poate apărea în această perioadă. Documentul a fost coordonat de Prof. univ. dr. Daniel David (rectorul Universității) și Prof. univ. dr. Răzvan Cherecheș, expert în sănătate publică.
Ce spun realizatorii ghidului despre sărbătorile de iarnă:
Sărbătorile, prin solicitările pe care le aduc (ex. pregătiri pentru oaspeţi, călătorii, activităţi multe şi foarte diverse: rutiniere şi noi) şi prin faptul că ne schimbă rutina, constituie, evident, un stresor. Efectul acestuia asupra organismului este starea de stres.
Atenţie însă: stresul (starea de stres) poate să fie pozitiv (eustres) – are consecinţe funcţionale – sau negativ (distres) – are consecinţe disfuncţionale! Aşadar, stresorii, fie ei evenimente pozitive sau negative (definite astfel statistic şi/sau individual), prin solicitările pe care le aduc, pot genera eustres sau distres.
Eustresul Suntem stresaţi şi atunci când apar evenimente pozitive (ex. căsătoria; sărbătorile de iarnă), prin faptul că acestea aduc solicitări în plus faţă de starea în care obișnuită; asta nu înseamnă însă că diversele consecinţe ale stresului în aceste situaţii pozitive sunt automat ceva negativ (fie experienţial fie prin efectele lor); dimpotrivă, emoţii pozitive, ca starea de bucurie sau optimism, ne ajută să facem faţă solicitărilor noi.
Eustresul are consecinţe funcţionale pentru noi, în sensul că ne ajută să ne mobilizăm atunci când suntem confruntaţi cu situaţii noi şi/sau provocatoare/solicitante. Evident, dacă ne confruntăm cu situaţii negative (ex. pierderea unei persoane apropiate), eustresul, în forma emoţiilor negative funcţionale (ex. tristeţe, dar nu deprimare; îngrijorare, dar nu panică; nemulţumire, dar nu furie; regrete, dar nu vinovăţie), ne ajută, de aemenea, să facem faţă situaţiilor solicitante.
Distresul În această discuţie, clinic, ne interesează distresul care se poate exprima în (sau amplifica) tulburări emoţionale (ex. stări de deprimare, anxietate/panică, furie, vinovăţie) şi/sau în tulburări psihice (ex. diverse tulburări depresive şi anxioase). Tulburările emoţionale sunt probleme psihologice subclinice, în forma emoţiilor negative disfuncţionale, care nu au atins încă nivelul patologiei psihice, dar care ne pot afecta calitatea vieţii şi uneori chiar funcţionarea socială; aşadar, dacă patologia psihică (care presupune distres puternic şi/sau dizabilitate psiho-socială) implică emoţii negative disfuncţionale, nu toate emoţiile negative disfuncţionale constituie patologie psihică. Sigur, de cele mai multe ori distresul este asociat cu evenimente negative de viaţă, dar trebuie să înţelegem că uneori şi evenimentele pozitive de viaţă, mai ales cele extrem de solicitante şi/sau surprinzătoare, pot genera distres.
Acesta fiiind spuse, ce se întâmplă în perioada sărbătorilor de iarnă cu sănătatea noastră psihică? Este ea atât de „grav afectată” pe cât se sugerează în unele „teorii de simţ comun”? Răspunsul trebuie nuanţat, în funcţie de tipul de populaţie din care facem parte şi de suportul social pe care îl avem.
Populaţia sănătoasă
Sărbătorile contribuie la creşterea nivelui de stres, atât pozitiv (eustres) cât şi negativ (distres). Pandemia poate amplifica major distresul. Important aici este să reducem doar distresul,
manifestat adesea ca tulburări emoţionale!
Populaţia cu vulnerabilitate la probleme psihologice (ex. cei care au avut anterior tulburări psihice, cei care au un nivel crescut de iraţionalitate etc.).
Perioada sărbătorilor poate declanşa tulburări emoţionale şi psihice, mai ales pentru aceia care nu au un suport social adecvat. Și în acest caz pandemia poate complica problemele. Important şi aici este să reducem apariţia tulburărilor emoţionale şi psihice!
Populaţia care suferă deja de o tulburare emoţională sau psihică
Sărbătorile amplifică simptomatologia, pentru aceia care nu au un suport social adecvat şi pot, în mod surprinzător, ameliora condiţia clinică pentru aceia care au un suport social adecvat, suport mobilizat mai puternic în perioada sărbătorilor prin natura tradiţiilor (ex. reîntâlnirea familiei reduce riscul de suicid, din cauza unei supravegheri mai crescute).
Pandemia intră și aici în joc, ca un stresor suplimentar. Din nou, important aici este să reducem simptomatologia tulburărilor emoţionale şi psihice, atunci când ea apare! Sigur, o subcategorie
a tulburărilor depresive, – „depresia sezonieră” -, este asociată cu venirea iernii şi creşte inevitabil în prevalenţă; ea apare mai ales din cauza reducerii luminozităţii şi se tratează, printre alte tehnici, şi cu tehnica expunerii la lumină.
Care sunt lucrurile pe care le putem face pentru a preveni aceste probleme psihologice (atunci când apar) şi pentru a promova o stare de sănătate psihică şi o calitate crescută a vieţii în perioada sărbătorilor de iarnă? Cred că cele mai importante şi mai simplu de implementat proceduri psihologice, analizând studiile de specialitate din psihologie, proceduri care depind doar de noi, sunt următoarele:
Planificare şi organizare
Pentru a controla diversitatea şi complexitatea situaţiilor la care trebuie să facem faţă în această perioadă este important să ne planificăm şi să ne organizăm activităţile, mai mult decât o facem pe parcursul anului, dacă este cazul, cu creionul în mână şi cu hârtia în faţă!
Reconectare socială
Deoarece specia noastră – Homo Sapiens – are înnăscută nevoia de relaţionare socială, căutarea suportului social (care poate fi găsit în familie, alături de colegi şi/sau prieteni, în comunităţi spirituale şi/sau religioase) şi/sau implicarea în comunitate sunt factori care ne protejează faţă de stres şi care ne ajută să avem o calitate crescută a vieţii. Chiar dacă nu avem rude, prieteni, sau resurse materiale, nu
ne opreşte nimeni să ne implicăm ca voluntari în diverse comunităţi care îi ajută pe cei cu probleme, iar comunităţile spirituale şi/sau religioase sunt deschise tuturor. Pandemia a redus, însă, accesul la acești factori protectori. Nu trebuie să renunțăm însă total, deoarece cu creativitate acești factori protectori sunt accesibili și online și/sau în condițiile limitative ale pandemiei (cu respectarea condițiilor de siguranță).
Gândire raţională
Gândirea raţională se referă la ceea ce ne dorim şi la cum ne dorim diverse lucruri. Este important să ne dorim lucrurile pe care le avem şi/sau pe care le putem avea, fără aşteptări nerealiste; tot aici este
important să ne planificăm, măcar în termeni generali, activităţile pentru următorul an. Apoi, formularea dorinţelor trebuie să fie în termeni preferenţiali, nedogmatici, acceptând faptul că, deşi încercăm să facem tot ceea ce depinde de noi pentru a ne satisface dorinţele, s-ar putea ca lucrurile să nu stea aşa cum vrem noi; să acceptăm această situaţie, căutând şi găsind poate mulţumire în alte situaţii.
Să ne împăcăm cu trecutul, să fim mulţumiţi/fericiţi în prezent şi să privim cu optimism în viitor.
Gândire pozitivă
Este bine să ne clarificăm valorile, ele oferindu-ne meaningful life (viaţă cu sens), si să le exprimăm în ceea ce gândim, spunem şi facem. Perioada sărbătorilor este o perioadă excelentă pentru clarificarea valorilor şi reconectare socială (ex. familie, comunitate). Dacă suntem creştini, să înţelegem sensul creştin al sărbătorilor. Pentru atei sau agnostici este bine să se clarifice şi să se exprime valorile umaniste în această perioadă (ex. generozitate faţă de cei nevoiaşi).
Pentru a crește nivelul de fericire vezi aici și aici
Alte comportamente
Din când în când să ne dăm timp pentru noi (10-15 minute în fiecare zi), – poate meditând, poate făcând ceva important pentru noi sau poate stând pur şi simplu -, nelăsându-ne cuprinşi de vârtejul sarcinilor de sărbători.
Să facem în continuare lucrurile care ne fac plăcere (ex. sport)
Dacă nici unul din aceste sfaturi nu funcționează putem apela la un specialist în psihologie clinică/consiliere psihologică/psihoterapie.
ghid psihologic ghid psihologic ghid psihologic ghid psihologic