Închide
de Liviu Ardelean Uneori e suficient un pix
Uneori e nevoie doar de un pix și câteva secunde pentru a preda o lecție care poate schimba lumea. Sună abstract, chiar exagerat.
Facultatea de Sociologie și Comunicare din cadrul Universității Transilvania din Brașov a sărbătorit 15 ani de existență. În sală, printre invitați, se aflau și profesorii fondatori ai facultății. La revenirea de la o discuție cu presa, unul dintre ei observă un pix căzut lângă scaunul unei studente. Trecut bine prin ani, profu` se oprește, se apleacă, ridică pixul și îl înmânează tinerei. Nimic spectasulos.
Și totuși, s-ar fi putut întâmpla altfel. Ar fi putut să îi arate obiectul cu un gest, ca să o atenționeze, și ar fi putut să treacă mai departe. Ar fi putut să se comporte ca cineva care „nu se mai apleacă la vârsta și statura sa profesională” și nimeni nu l-ar fi condamnat; e un nenorocit de pix. Dar nu a făcut-o.
Ce poate fi mai frumos la un eveniment despre sociologie decât să vezi sociologia în acțiune? Să vezi cum un profesor practică respectul față de aproapele său în viața cotidiană, când nu e conștient că e privit de cineva.
Într-o lume în care suntem preocupați să ne construim o imagine socială în funcție de algoritmi, reacții și validările celorlalți, într-o societate în care spunem una și facem alta, în vremuri în care reputația a ajuns mai importantă decât caracterul, devine un privilegiu să întâlnești profesori care nu doar predau teorii, concepte și valori, ci le internalizează și le reproduc, devenind modele educaționale.
Nu toate lecțiile se transmit de la pupitru, sub reflectoare, cu microfonul în mână. Uneori este suficient un pix pentru a modela comportamente care, replicate, pot transforma lumea.
Lecțiile se predau. Educația se practică.
Bogdan Cristescu: La ședințe, părinții elevilor din clasa copilului meu cereau mai multe teme