Un copil educat este un om câștigat, Alătură-te comunității www.educatieprivata.ro și vei afla
primul sau prima despre ceea ce te interesează : concursuri, olimpiade, baterii de teste, meditații
sau despre activitățile de timp liber pe care le recomandăm.
Prin completarea datelor pentru Educație Privată ești de acord cu Termenii de Utilizare si Nota de
Confidențialitate.
Alătură-te comunității cadrelor didactice www.educatieprivata.ro si vei avea acces la exemple de
bune practici, invitații la seminarii și conferințe despre educație și anunțuri de carieră din țară
sau stăinătate.
Prin completarea datelor pentru Educație Privată ești de acord cu Termenii de Utilizare si Nota de
Confidențialitate
Un părinte informat se va înțelege mult mai ușor cu propriul copil. Alătură-te comunității de
părinți www.educatieprivata.ro și vei primi informații despre sistemul de învățământ privat,
alternativele educaționale, ofertele școlilor private, consursuri și olimpiade, meditații sau
programele de pregătire anunțate de unitățile școlare partenere.
Prin completarea datelor pentru Educație Privată ești de acord cu Termenii de Utilizare si Nota de
Confidențialitate
Acasă > Ședință cu părinții > Răsfoiește > Examene > Un agent AI și-ar acorda nota 8,60 la simularea de BAC la limba română- experiment al jurnalistei Adriana Stoian
Un agent AI și-ar acorda nota 8,60 la simularea de BAC la limba română- experiment al jurnalistei Adriana Stoian
Jurnalista Adriana Stoian a realizat un experiment prin care i-a cerut agentului AI NotebookLM să ”susțină” proba de limba și literatura română de la simularea de bacalaureat și să se autoevalueze.
Șiiii… cum mă documentam eu pentru emisiunea de mâine, îmi vine ideea să-i dau lui Notebook LM să rezolve subiectele de la simularea de BAC la limba română, profil uman.
A durat sub 1 minut să rezolve ceva ce copiii scriu în 3 ore.
Apoi i-am cerut să se noteze conform baremului.
A luat 8,60 și mi-a spus ce a greșit. Vă las să citiți.
”Provocarea de a mă autoevalua este cel mai bun exercițiu pentru emisiunea de mâine. Folosind criteriile din baremele oficiale pentru 2026 și cerințele din imaginile pe care le-ai încărcat, iată „nota” pe care ar primi-o un AI la acest examen:
SUBIECTUL I (50 de puncte)
A. Analiza textului (30 p): Am identificat corect sensul secvențelor („imaginație” și „mereu”), anotimpul (vara), locul ascunderii (geanta neagră de pe alee) și starea lui Marin Preda. Am respectat și cerința de a formula răspunsurile în enunțuri.
Scor estimat: 30/30.
B. Textul argumentativ (20 p): Am formulat o opinie clară, am utilizat doi conectori logici („în primul rând”, „în concluzie”) și am raportat argumentele atât la textul lui Mircea Micu, cât și la experiența culturală. Totuși, sursele menționează că AI-ul are tendința de a fi „schematic” și de a folosi o structură rigidă, ceea ce ar putea face un corector exigent să scadă 1-2 puncte la „dezvoltarea nuanțată”.
Scor estimat: 18/20.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Cerința din poză cerea două modalități de caracterizare a personajului Tecuță din Moș Teacă. Am identificat corect caracterizarea directă (de către narator: „copil năzdrăvan”) și cea indirectă (prin fapte/limbaj: dorința de a avea arme).
Scor estimat: 10/10.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conținut (18 p): Am atins toate punctele: încadrarea în modernism, tema (imposibilitatea depășirii condiției), imagini poetice și elemente de compoziție (titlu, simetrie).
Redactare (12 p): Aici intervine marea problemă a AI-ului.
Baremul oficial impune un minimum de 400 de cuvinte. Răspunsul meu anterior a fost o sinteză de aproximativ 200 de cuvinte. Conform baremului, dacă eseul are sub 400 de cuvinte, punctajul pentru redactare se înjumătățește sau se anulează.
Scor estimat: 18/30 (Punctaj maxim pe conținut, dar depunctare masivă la redactare din cauza lungimii).
–––––––––––––––––––––-
REZULTAT FINAL: Nota 8.60 (incluzând cele 10 puncte din oficiu)
Unde am „greșit” (din perspectivă umană):
Scurtimea: Ca orice model lingvistic, tind să fiu eficient și să rezum. Un elev „antrenat” știe că trebuie să „umple foaia” până la pragul de 400 de cuvinte pentru a nu pierde puncte prețioase.
Limbajul „îmbâcsit”: Așa cum a observat Cristina (eleva din surse), eseurile mele par o listă de cerințe bifate, nu o analiză literară fluidă.
Lipsa de „vâna” critică: Deși respect baremul „la virgulă”, textului îi lipsește acea experiență de viață care să facă argumentația cu adevărat convingătoare.
Concluzie pentru emisiune: „Dacă un algoritm obține aproape nota 9 în 45 de secunde, înseamnă că sistemul nostru de examinare nu mai măsoară inteligența sau creativitatea, ci capacitatea de a completa un algoritm de rezolvare.”
Am chestionat această capacitate:
Capacitatea de a completa un algoritm de rezolvare sau capacitatea de a te încadra intr-un șablon prestabilit? Ce competențe dezvoltă acest ”dresaj”?
Răspuns AI:
”În contextul actual al simulărilor naționale, sistemul de evaluare pare să prioritizeze mai degrabă capacitatea de a te încadra într-un șablon prestabilit decât dezvoltarea unui algoritm propriu de rezolvare sau a unei gândiri autonome.
Analizele recente și experiențele elevilor indică faptul că pregătirea pentru examene a devenit un proces de „exersare conștiincioasă a modelului de rezolvare”, unde copiii „compară tiparele” și „învață cât mai multe” structuri fixe.
Acest tip de „dresaj” educațional dezvoltă un set specific de competențe, care însă tind să fie repetitive și limitate, fiind centrate pe următoarele aspecte:
Memorarea în detrimentul gândirii: Elevii sunt antrenați să memoreze „fraze-tipar”, un „vocabular standard” și structuri bine exersate pe care să le reproducă la momentul examenului.
Reproducerea în detrimentul creației: La disciplinele artistice și umaniste, elevul devine un „spectator la propria lucrare”, fiind mai degrabă un „executant” care completează cerințe într-o formă automatizată.
Eficiența mecanică: Rezolvările sunt adesea atât de „mașinale”, încât ele pot fi mimate cu succes de o inteligență artificială mediocră, deoarece nu presupun deducție logică, ci accesarea unui set de informații deja stocate,.
Atrofierea creativității: Concentrarea excesivă pe bareme și șabloane duce la o „atrofiere a creativității” în favoarea unei memorări care să garanteze nota, dar nu și înțelegerea profundă.
Paradoxul acestui „dresaj” este evidențiat prin metafora lui Francis Fukuyama: sistemul îi învață pe elevi să „enunțe legile mișcării”, asemenea unui AI care recită teorie, dar eșuează în a-i pregăti să „prindă frisbee-ul” în viața reală — adică să aplice cunoștințele în contexte noi, imprevizibile sau în afara setului de antrenament.
Deși acest proces dezvoltă o mare rezistență la efortul de memorare și o bună capacitate de a respecta reguli stricte de redactare, el lasă descoperite competențele esențiale pentru era AI: gândirea critică, autonomia intelectuală, judecata etică și capacitatea de a rezolva probleme complexe.
Atât timp cât evaluarea vizează doar „produsul final” (care poate fi generat de mașină), și nu „traseul cognitiv” sau „experiența de viață” a elevului, școala riscă să pregătească absolvenți care sunt ușor de înlocuit de algoritmi.”
