Închide
Atacurile administrației Donald Trump asupra finanțării și libertății academice amenință să submineze poziția Statelor Unite ca națiune lider în cercetarea științifică, avertizează oficiali ai Premiului Nobel citați de AFP, potrivit News.ro.
Reducerea drastică a bugetelor, concedierile masive și presiunile politice asupra universităților ar putea provoca efecte ireversibile nu doar în SUA, ci și la nivel global.
De la începutul mandatului său, Trump a tăiat miliarde de dolari din finanțarea publică a cercetării, a vizat libertatea academică și a aprobat concedieri în organismele federale. Doar Institutele Naționale de Sănătate (NIH) au eliminat 2.100 de subvenții de cercetare, în valoare de 9,5 miliarde de dolari, și contracte de peste 2,6 miliarde, potrivit bazei independente Grant Watch. Printre proiectele afectate se numără studii despre efectele schimbărilor climatice, cercetări privind Alzheimer și cancer, dar și programe privind vaccinarea.
„După cel de-Al Doilea Război Mondial, Statele Unite au preluat locul Germaniei ca prima națiune științifică mondială. Astăzi, prin reducerea finanțării, această poziție este amenințată”, a declarat Hans Ellegren, secretarul general al Academiei Regale de Științe din Suedia, instituția care acordă premiile Nobel pentru fizică, chimie și economie.
Și Thomas Perlmann, secretarul general al comitetului Nobel pentru medicină, avertizează că impactul ar putea fi devastator: „Nu sunt necesari mulți ani de reduceri bugetare semnificative pentru a provoca daune ireversibile. Dacă SUA începe să slăbească, consecințele vor fi foarte grave la nivel mondial”.
Potrivit celor doi oficiali, politicile actuale ar putea duce la pierderea unei generații întregi de cercetători. Oamenii de știință care și-au pierdut finanțarea sau locurile de muncă ar putea să nu revină în domeniu, iar tinerii să renunțe la carierele științifice. În plus, cooperarea internațională este deja afectată.
„Orice reglementare naționalistă sau șovină a activităților universitare împiedică schimbul global de idei și date. Cercetarea este, prin natura sa, globală”, subliniază Ellegren.
Pe fondul acestor tăieri, alte țări ar putea câștiga teren. „Cercetarea este baza inovării și a antreprenoriatului. China este în plină expansiune și investește sume incredibile”, afirmă Hans Ellegren.
Thomas Perlmann adaugă că Trump ar trebui să înțeleagă responsabilitatea istorică a SUA: „S-ar putea crede că nu dorește să lase cale liberă Chinei și altor țări care vor să preia conducerea”.
Întrebat ce i-ar transmite liderului american, Ellegren răspunde direct: „I-aș spune că succesul Statelor Unite s-a bazat pe libertatea de a explora cunoștințe noi și pe investiții masive în cercetare, atât private, cât și federale. Aceste investiții au contribuit decisiv la prosperitatea țării. Este în interesul Americii să continue să le susțină”.
Decernat la 10 octombrie, Premiul Nobel pentru Pace va atrage atenţia întregii planete, dar reducerile bugetare ale preşedintelui american în domeniul sănătăţii şi cercetării din Statele Unite ar trebui să alimenteze dezbaterile în momentul acordării celorlalte premii (medicină, fizică, chimie, literatură şi economie).
Donald Trump afirmă că ar fi „o insultă adusă Statelor Unite” să nu i se acorde Premiul Nobel pentru Pace, dar politica sa „America pe primul loc” şi caracterul său controversat îi lasă puţine speranţe.
„Este total de neconceput”, deoarece „în multe privinţe este opus idealurilor pe care le reprezintă premiul Nobel”, estimează ŕivind Stenersen, un istoric specialist în acest domeniu, intervievat de AFP. „Premiul Nobel pentru pace înseamnă apărarea cooperării multilaterale, de exemplu prin intermediul ONU. (…) Trump reprezintă însă o ruptură cu acest principiu, deoarece urmează propria sa cale, în mod unilateral”, adaugă el.
Preşedintele american se laudă că a încheiat şase sau şapte războaie în tot atâtea luni, un bilanţ pe care experţii îl consideră mult exagerat. „Comitetul Nobel ar trebui să evalueze dacă au existat exemple clare de succes în acest efort de restabilire a păcii”, subliniază directorul Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (Sipri), Karim Haggag, pentru AFP.
Zeci de mii de persoane au dreptul să propună un candidat pentru premiul Nobel. Anul acesta, 338 de persoane şi organizaţii sunt în cursă, dar identitatea lor este ţinută secretă.
Pentru Haggag, premiul ar trebui să recompenseze actorii discreţi ai conflictelor care au ieşit din atenţia publicului.
„Comitetul Nobel ar trebui să pună accentul pe munca depusă de mediatorii locali şi de artizanii păcii pe teren. Aceştia sunt actori care au fost uitaţi în numeroase conflicte uitate ale lumii”, spune el, citând Sudanul, Sahelul sau Cornul Africii (Somalia, Etiopia, Eritreea).
Iniţiativa sudaneză Cellules d’intervention d’urgence (ERR), reţele de voluntari care îşi riscă viaţa pentru a hrăni şi ajuta o populaţie afectată de război şi foamete, ar îndeplini aceste criterii. ONG-urile care apără jurnaliştii, precum Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ) şi Reporteri fără Frontiere (RSF), ar putea fi, de asemenea, recompensate, după un an sângeros pentru profesie, în special în Fâşia Gaza.
„Niciodată până acum nu au fost ucişi atât de mulţi jurnalişti într-un singur an”, subliniază Nina Grager, directoarea Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo (Prio).
Iulia Navalnîa, văduva principalului opozant rus Alexei Navalnîi, este una dintre favoritele caselor de pariuri.
În 2024, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat grupului Nihon Hidankyo, format din supravieţuitori ai bombei nucleare din Japonia.
Harvard va plăti 500 de milioane de dolari pentru a încheia disputele, anunță Trump