Închide
Un studiu realizat de cercetătorii de la Institute of Labor Economics, organizație academică din Norvegia, arată că testele dificile la matematică nu au efecte pozitive asupra progresului elevilor din clasele primare. Potrivit cercetării, testele de screening, de dificultate medie, au un oarecare impact pozitiv.
O altă concluzie a studiului este că testele nu afectează negativ starea de bine a elevilor.
Studiul a fost realizat pe elevi din clasele primare proveniți din 81 de școli norvegiene.
Principalele concluzii ale studiului, explicate de autori:
Dacă ar trebui să testăm copiii mici rămâne un subiect controversat. O problemă cheie este dacă, procedând astfel, îmbunătățim semnificativ rezultatele educaționale și, dacă da, dacă acest lucru este sau nu în detrimentul bunăstării copilului și produce efecte nocive asupra mediului școlar. Lucrarea noastră se adaugă la literatura științifică din acest domeniu, valorificând două surse de variație în testele de matematică în rândul copiilor mici.
Primul mecanism testat este introducerea unei serii de teste de matematică cu dificultate mare, dar cu mize mici, la două cohorte din grupa de vârstă 7-9 ani, în 81 de școli primare norvegiene. Al doilea este introducerea la nivel națională a unor teste mai ușoare, dar cu mize probabil mai mari: este vorba de teste de screening la matematică, în școala primară timpurie. Acest lucru s-a făcut în Norvegia, în care testarea este scăzută sau inexistentă.
Demonstrăm că testele cu miză mică și dificultate mare au avut un efect zero asupra performanței ulterioare la matematică. Acesta este un rezultat robust pentru strategiile alternative de identificare și nu pare să varieze semnificativ în funcție de vârsta testării sau diferențele de dozare a testului.
În schimb, expunerea la testele de screening pare să îmbunătățească performanța la matematică a ceea ce ar putea fi considerate grupuri țintă.
O preocupare exprimată adesea este că beneficiile produse prin testare, în măsura în care acestea există, vin cu prețul deteriorării bunăstării elevilor și a mediului școlar. Pentru introducerea testelor de mare dificultate, putem explora acest lucru.
Demonstrăm că nu există efecte negative asupra bunăstării elevilor și, de asemenea, există unele dovezi că testarea îmbunătățește aspectele practicilor de predare și percepția elevilor asupra feedback-ului profesorilor și implicării acestora.
Interpretarea noastră este că nu există dovezi că testarea, la nivelul la care o examinăm, înrăutățește bunăstarea elevilor sau are un impact negativ asupra mediului școlar.
Studiul este disponibil, integral, aici.
