Suprapopularea școlilor considerate „de elită”. Cazul Șc. „I. H. Rădulescu” (Școala nr. 11 )

de Dan Tita, președinte al Federației Naționale a Părinților, Sector 1

Folosirea vizelor de reședință pentru înscrierea copiilor în învăţământul primar generează grave probleme în sistemul public de învățământ, din ce în ce mai multe școli fiind suprapopulate, lipsa spațiului necesar pentru desfășurarea orelor de curs având drept efect organizarea programului de funcționare în trei schimburi. 

           Se ajunge în această situație datorită încălcărilor repetate, de către conducerile unităților de învățământ, administrația autorității publice locale, inspectorate școlare și părinți, a dispozițiilor legale, respectiv:

          Rețeaua școlară a unităţilor de învăţământ de stat şi particular preuniversitar se organizează de către autoritățile administraţiei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor şcolare. Rețeaua școlară a unităţilor de învăţământ se dă publicității la începutul fiecărui an, pentru anul şcolar următor. ( art. 61, alin (2) din Legea nr. 1/2011)

          În vederea asigurării calității educației și a optimizării gestionării resurselor, unitățile de învățământ și autoritățile administrației publice locale pot decide înființarea consorțiilor școlare. (art. 62, alin. (1) din Legea Nr. 1/2011)

           Circumscripția școlară reprezintă totalitatea străzilor arondate unității de învățământ respective de către inspectoratul școlar. (art. 2, lit. d) din OME 3445/2022 privind aprobarea Metodologiei de înscriere a copiilor în învățământul primar)

          Inspectoratele școlare pot decide extinderea activității didactice, în situația unităților de învățământ care au un număr mare de solicitări de înscriere în clasa pregătitoare, în alte unități de învățământ care au spații disponibile. (art. 3, alin (2) din OME 3445/2022 privind aprobarea Metodologiei de înscriere a copiilor în învățământul primar)

          Numărul de clase pregătitoare cuprins în planul de școlarizare alocat de inspectoratul școlar fiecărei unități de învățământ se stabilește la propunerea conducerii unităților de învățământ, în funcție de capacitatea de cuprindere a acesteia, determinată de numărul sălilor de clasă în care poate fi organizat, în mod corespunzător, procesul de învățământ la clasa pregătitoare, dar și la celelalte clase ale unității, de obligativitatea cuprinderii în unitatea de învățământ a tuturor copiilor din circumscripția școlară, precum și de respectarea duratei ore de curs, conform prevederilor art. 11 alin. (8) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.447/2020, cu modificările și completările ulterioare. (art. 4, alin (2) din OME 3445/2022 privind aprobarea Metodologiei de înscriere a copiilor în învățământul primar)

          La alocarea numărului de clase pregătitoare se ține cont de numărul copiilor care au împlinit vârsta pentru a începe învățământul primar, de arondarea străzilor la unitățile de învățământ, precum și de efectivul maxim de elevi la clasă prevăzut la art. 63 alin. (1) lit. c) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare. (art. 4, alin (3) din OME 3445/2022 privind aprobarea Metodologiei de înscriere a copiilor în învățământul primar)

          În fapt, se petrec următoarele:

1. Nu există comunicare și relaționare instituțională reală între autoritățile administrației publice locale și inspectoratele școlare în privința fundamentării cifrei de școlarizare, nu se efectuează un recensământ al populației de vârstă școlară, cu domiciliul în circumscripțiile unităților de învățământ;
2. Atât conducerile unităților de învățământ, cât și inspectoratele școlare nu țin cont, la fundamentarea cifrei de școlarizare, de capacitatea de cuprindere a UÎ. De cele mai multe ori se ține cont doar de numărul claselor care încheie ciclul primar și de păstrarea numărului de posturi/norme didactice;
3. Inspectoratele școlare nu agreează soluția înființării consorțiilor școlare;
4. Autoritățile administrației publice locale nu se preocupă să construiască unități noi de învățământ sau clădiri pentru extinderea activității celor existente;
5. Serviciile de evidența persoanei din subordinea autorităților administrației publice locale emit vize de reședință fără să solicite veridicitatea domiciliului real la adresa declarată a persoanelor care solicită aceste vize.

           Astfel, se ajunge în situații precum cea în care se află Școala Gimnazială „Ion Heliade Rădulescu” din Sectorul 1, o școală suprapopulată, în care majoritatea elevilor (aproximativ 80%) au fost înscriși în baza unei vize de reședință. 

           Desfășurarea activității didactice în anul școlar 2023-2024 se va putea face doar în două condiții: relocarea (extinderea activității) unora dintre clase într-un alt spațiu sau cu program de funcționare în trei schimburi (ceea ce va duce, automat, la o reducere semnificativă a duratei orelor de curs, fapt ce contravine normelor legale).

          La solicitarea conducerii școlii, reprezentanții AAPL au fost receptivi, oferind spațiu pentru relocare într-o altă UI pe care o administrează și unde există spațiu excedentar. 

           Părinții nu au vrut să accepte această propunere motivând că respectiva UÎ nu se află în proximitatea Școlii Gimnaziale „IH Rădulescu”.

          Din acest motiv, reprezentanții AAPL au căutat o altă soluție și și-au arătat disponibilitatea de a suporta cheltuielile pentru închirierea unui spațiu privat, în limita unei anumite sume,  în baza unei Hotărâri a CL. 

           În urma vizionarii spațiilor identificate,  împreună cu conducerea UÎ și a reprezentanților  părinților, nemulțumirile părinților au continuat, refuzând orice „ofertă” le-a fost făcută. Toți să-ar dori ca ai lor copii să învețe în actuala locație a  UÎ, o clădire de patrimoniu, consolidată și renovată în urmă cu trei ani, situată în Str. Monetăriei.

          Cum se va finaliza acest „scandal” nu știm. Toate aceste decizii se iau de către consiliul de administrație al unității de învățământ. Indiferent ce hotărâri emite CA, ele trebuie să respecte cadrul legal, să aibă o motivare puternică și să respecte interesul superior al elevului. Adoptarea unei hotărâri în sensul funcționării cu program în trei schimburi și reducerea duratei orelor de curs, dincolo de încălcarea cadrului legal, ar aduce atingere drepturilor și intereselor copiilor.

          Părinții ar trebui să înțeleagă faptul că nu se poate pune problema unui program de funcționare în trei schimburi, având în vedere că există soluția extinderii activității UÎ într-o altă locație. Evident că locația trebuie să îndeplinească standardele minime impuse de lege pentru a se putea desfășura ore de curs. Abia după aceea se poate decide ce clase urmează să desfășoare cursuri în respectiva locație. 

          Personal, am încercat, constant, în ultimii trei ani, să atrag atenția tuturor factorilor implicați că se va ajunge în această situație, dar nimeni nu a făcut nimic. Acum, situația a „explodat”.

          Referitor la capacitatea de cuprindere, îmi pun o întrebare legitimă: dacă cei în drept au avut cunoștință că unitatea de învățământ nu mai are spațiul necesar pentru a școlariza un număr atât de mare de elevi, de ce, pentru anul școlar 2023-2024, s-a solicitat și aprobat un plan de școlarizare cu 5 clase pregătitoare, în condițiile în care avem 2 clase care au finalizat ciclul primar? Oare autoritățile competente nu realizează că, în acest ritm, în curând vom avea nevoie de o clădire cu 10 niveluri și, probabil, tot nu va mai fi de ajuns?”

Școala nr. 11 Școala nr. 11 Școala nr. 11 Școala nr. 11