Studenții care gândesc critic se descurcă mai bine fără AI, arată un studiu realizat la Brașov

pexels.com

Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Transilvania din Brașov, publicat vineri, arată că folosirea inteligenței artificiale (AI) nu îi ajută întotdeauna pe studenți să rezolve probleme complexe. Din contră, cei care au un nivel ridicat de gândire critică și o motivație puternică de a înțelege concepte dificile obțin rezultate mai bune atunci când nu se bazează pe instrumente de tip ChatGPT.

Autorii studiului avertizează că utilizarea inteligenței artificiale în educație poate reduce implicarea cognitivă reală a studenților și riscă să submineze spiritul critic al celor mai performanți. În schimb, pentru cei mai puțin motivați să gândească în profunzime, AI poate funcționa ca un sprijin în înțelegerea problemelor.

AI nu ar trebui să fie o scurtătură care înlocuiește gândirea, ci un instrument care să stimuleze reflecția și să sprijine învățarea activă, subliniază cercetătorii brașoveni. Ei recomandă integrarea alfabetizării în AI (AI literacy) în programele universitare, pentru a-i învăța pe studenți cum să formuleze întrebări relevante și să evalueze critic răspunsurile primite.

Rezultatele cercetării

Cercetarea, publicată în revista internațională Education and Information Technologies, a analizat 487 de studenți din domeniile economic și științe sociale. Aceștia au fost puși să rezolve probleme economice de nivel ridicat, având libertatea de a alege instrumentele dorite: inteligență artificială (ChatGPT sau sisteme similare), motoare de căutare, aplicații de calcul sau pur și simplu hârtie și creion.

Rezultatele arată că:

1. 1. Studenții cu scoruri ridicate la reflecție cognitivă și nevoia de cunoaștere au rezolvat problemele mai bine și au apelat mai puțin la AI.
   2. Studenții cu nivel mai scăzut de reflecție cognitivă și motivație au apelat mai mult la AI și, în comparație cu cei mai reflexivi, au avut de câștigat mai mult de pe urma utilizării lui. Totuși, la nivel general, integrarea AI a dus la o scădere a performanței, în special pentru studenții cu scoruri ridicate la reflecție cognitivă, unde AI a diminuat efectul pozitiv al gândirii critice.
   3. Creativitatea nu a influențat semnificativ rezultatele. Mai importantă s-a dovedit abilitatea de a formula întrebări clare pentru AI – așa-numitul „prompt engineering”.
   4. Diferențe notabile apar și pe criterii demografice. Studenții bărbați au folosit mai mult AI și au obținut rezultate mai bune doar atunci când acesta era implicat în rezolvarea problemelor. Femeile, în schimb, au obținut scoruri mai bune bazându-se pe propria reflecție cognitivă, fără sprijinul AI.
   5. În ceea ce privește background-ul educațional, la studenții de la economie probabilitatea de a folosi AI crește odată cu nivelul de reflecție cognitivă, în timp ce la studenții din alte științe sociale utilizarea AI este determinată mai ales de curiozitate și deschiderea intelectuală.

De asemenea, studiul ridică întrebări despre viitorul educației: ce se întâmplă cu motivația de a învăța și de a explora atunci când răspunsurile sunt la un click distanță? Cum pot universitățile să asigure că AI devine un partener în gândire și nu un substitut?

Cercetarea a fost realizată de Adrian Alexandru Moșoi și Ana-Maria Cazan, de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, împreună cu Cătălin Ioan Maican și Silvia Sumedrea, de la Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității Transilvania din Brașov. Studiul este disponibil, integral, aici: https://link.springer.com/article/10.1007/s10639-025-13738-8

Studenți din 11 țări se întâlnesc în Țara Lăpușului, la școala de vară Transilvania Creative Camp