Închide
Fenomenul bullying-ului a atins cote alarmante, inclusiv în școlile din România. Potrivit unui studiu „Salvaţi Copiii”, în 2016, în şcolile româneşti, 3 din 10 copii sunt ameninţaţi cu bătaia de colegi. Bullying-ul nu este însă doar fizic, ci și emoțional. Agresivitatea verbală lasă urme la fel de adânci și poate avea efecte majore, pe termen lung.
Campania #StopBullying, realizată în urmă cu câțiva ani de Ultimate Design, este unul dintre cele mai bune exemple de abordare a fenomenului cu inteligență și empatie. Ea constă într-o serie de vizualuri care provoacă publicul să se gândească la situațiile reale în care se pot afla victimele și la efectele pe care violența verbală le poate avea asupra lor.
”Crezi că îi cunoști? Ghici ce! Nu e adevărat!”
”Fata pe care ai numit-o grasă se înfometează”
”Băiatul pe care l-ai numit sărac trebuie să muncească în fiecare noapte pentru a-și susține familia.”
”Bătrânul de care ai râs pentru că are cicatrici urâte a luptat pentru țara noastră.”
”Băiatul pe care l-ai împins zilele trecute este deja abuzat acasă.”
”Fata pe care ai numit-o târfă, la școală, zilele trecute, este virgină.”
”Băiatul gay pe care l-ai lovit cu pumnul astăzi tocmai s-a sinucis în urmă cu câteva minute.”
Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Cuvântul „bullying” nu are o traducere exactă în limba română, însă poate fi asociat cu termenii de intimidare, terorizare, brutalizare. Bullying-ul nu presupune existența unui conflict bazat pe o problemă reală, ci pe dorința unor persoane de a-și câștiga puterea și autoritatea, punându-i pe alții într-o lumină proastă.
