Sondaj IRES: 59% dintre români nu ar accepta ca un homosexual să le fie rudă. Discriminarea, simțită de 71% din populație

Fenomenul discriminării este perceput ca fiind o problemă de către mare majoritate a populației, mai exact de 71%, în timp ce 63% consideră că el se manifestă cu o frecvență ridicată în societatea românească. Aceasta este concluzia unui sondaj de opinie la nivel național, realizat de IRES la comanda Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Potrivit sondajului, 1/3 dintre respondenți cunosc fenomenul discriminării din experiență directă, dar există și o percepție indirectă mediată de televiziune pentru (29%), Internet (9%), familie (9%, prieteni (6%) și rețele de socializare (5%).
Raportarea identitară la alte persoane cu caracteristici diferite se face preponderent după starea de sănătate (61%),
obiceiurile 953%), orientarea sexuală (47%), limba (44%) și religia (42%), ceea ce sugerează indirect și categoriile de
persoane care sunt cel mai probabil să fie discriminate în România

Teama de diferență se manifestă într-un nivel ridicat de neîncredere, mai ales în homosexuali (74%), romi (72%),
imigranți (69%), musulmani (68%), persoane cu HIV SIDA (58%), persoane de altă religie (58%), maghiari (53%) și evrei
(46%).

Scala distanței sociale ne indică o intoleranță ridicată față de homosexuali (59% nu acceptă să le fie rudă, 52% nu
acceptă să le fie prieteni), imigranți (39% nu acceptă să le fie rudă, 30% nu acceptă să le fie prieteni), musulmani (39%
nu acceptă să le fie rudă, 28% nu acceptă să le fie prieteni), persoane care aparțin altor secte religioase (31% nu
acceptă să le fie rudă, 23% nu acceptă să le fie prieteni) și persoane infectate cu HIV/SIDA (27% nu acceptă să le fie
rudă, 23% nu acceptă să le fie prieteni). În clasa a doua de intoleranță se află categoriile definite prin criteriul etnic,
în următoarea ordine: romii (29% nu acceptă să le fie rudă, 18% nu acceptă să le fie prieteni), maghiarii ((24% nu
acceptă să le fie rudă, 15% nu acceptă să le fie prieteni) și evreii (21% nu acceptă să le fie rudă, 14% nu acceptă să le
fie prieteni).

Aproape jumătate dintre români (46%) cred că sunt superiori altora, deși nu sunt perfecți, ceea ce din nou indică un
etnocentrism limitativ și închis, marcat de teama față de diferență. Mai mult de 2/3 dintre români nu sunt de acord cu
căsătoria între homosexuali, iar 60% sunt în dezacord cu ideea parteneriatului civil.

Peste 60% din români îi consideră pe musulmani ca fiind potențial periculoși, iar 52% cred că imigranții ar trebui opriți
la granițele Europei. Frica de diferență apare și când e vorba de persoanele cu dizabilități, 51% din respondenți
considerând că acestea trebuie internate în instituții speciale. Naționalismul este văzut ca o mișcare necesară pentru
România de aproape jumătate dintre români, neîncrederea în străinii acre critică România este confirmată de 50%
dintre respondenți, iar Soros este un personaj real care a făcut rău România pentru 36% dintre români.

Cifrele ne arată faptul că orizontul de așteptare pentru discursul urii este marcat de frici și prejudecăți serioase față
de tot ceea ce nu e românul tipic ortodox, heterosexual și naționalist, ceea ce ne indică un teren extrem de fertil
pentru o priză serioasă a discursului urii și a negării valorilor liberale clasice.
70% dintre respondenți afirmă că știu ce este discursul urii, percepția directă sau indirectă fiind marcată cel mai
frecvent pe bază de etnie (47%), orientare politică (40%), religie (33%), orientare sexuală (31%) și dizabilitate (31%).
Locurile cele mai frecvente unde respondenții au fost martori la discursul urii au fost strada (53%), locul de muncă
(24%) și cercul de prieteni (19%).

”În concluzie, fenomenul discriminării este unul prezent și consistent în România. Frica de alteritate, intoleranța față
de diferența bazată pe orientarea sexuală, sănătate, religie, limbă sunt realități incontestabile care fac ca orizontul
de receptare a discursului urii să fie unul fertil. De altfel, discursul urii face parte din cotidian, iar tendința recentă
este una de creștere, printre promotori fiind politicienii și mass media.
În aceste condiții, principalele recomandări de combatere a discriminării și a discursului bazat pe ură ar viza campanii
de informare, cursuri speciale la orele de educație civică din școli, un pact trasnpartinic de reținere de la promovarea
discriminării și a discursului urii în spațiul public, precum și modificarea legislației privind pedepsirea discriminării și
discursului bazat pe ură”, afirmă autorii studiului.