fbpx

Sociologul Barbu Mateescu: ”Citiți un pic comentariile conspiraționiștilor. Duduie greșelile de gramatică și de ortografie”

Sociologul Barbu Mateescu a realizat un portret al celor care adoptă și răspândesc teoriile conspiraționiste. În textul publicat pe pagina sa de Facebook, Barbu Mateescu vorbește despre educația precară a acestora, despre limitarea lor la ”gândirea magică” și despre motivele pentru care unele țări au mai mulți conspiraționiști decât altele.

Publicăm textul integral, cu acordul autorului:

Câteva observații despre fanii conspirațiilor. Subiectul mă plictisește deja dar recunosc că mai am câteva idei în minte, și deci le plasez aici:

1a. Cu excepții rarisime, pentru acești oameni nu există doar o singură conspirație. Dacă tu crezi că Bill Gates e anticristul, nu te oprești aici. Vei crede și în puterile magice ale dacilor. Și/sau în legenda urbană a ambulanțelor negre. Și/sau că vom fi cipați de un guvern mondial.

Vorbim de gândire magică, nu de idei anume. Peste patru ani o să fie Elon Musk=diavolul sau faptul că romanii (latinii) erau de fapt extratereștri sau faptul că Teoctist făcea minuni. Oamenii sunt foarte flexibili și adaptabili. Îți amintești de Arsenie Boca? Unde a dispărut moda aceea?

1b. Ateismul sau agnosticismul sunt masiv subreprezentate în rândul conspiraționiștilor. Mergeți pe paginile de profil ale oamenilor care o acuză pe Andreea Esca că minte. Veți găsi referiri intense și numeroase la credință, la puterile lui Dumnezeu, la sfinți buni și miracole benefice.

Nu e nimic surprinzător în contextul în care vorbim de gândire magică și de practicanții ei. Dacă un om crede că o ființă bărboasă și benevolentă stă sus și vede tot, știe tot, planifică tot, există o probabilitate ca acest om să poată accepta că există și alte entități asemănătoare, dar rele, cu omnipotență echivalentă, gen falsificând o pandemie. (Da, sunt mai multe probleme de logică în ceea ce rezultă în mintea acestor oameni dar vorbim de gândire magică, logica n-are a face). Dacă, pe de altă parte, îți pui probleme de logică – de exemplu, “sunt sceptic vizavi de credința creștină așa cum e formulată uzual întrucât e imposibil ca Dumnezeu să fie și bun, și omnipotent, și să existe diavolul – oricare 2 din 3 e ok, 3 din 3 e imposibil” – probabil vei exercita același discernământ și vizavi de alte teorii magice.

Mare atenție la ce am scris mai sus, la prima propoziție de la începutul acestui punct. Mare atenție la folosirea cuvintelor “probabilitate” și “probabil” în paragraful imediat de mai sus. Nu spun că oamenii credincioși sunt prin definiție conspiraționiști. Și nici că ateii sau agnosticii ar fi imuni. Nu toți credincioșii au gândire magică (unii au dezvoltat raționamente logice vizavi de credință, foarte mulți au o credință strict formală). Nu toți ateii sau agnosticii gândesc logic 

2a. Nu cred că există oameni care să devină din conspiraționiști normali. Nu cred că există oameni care să spună: “Da, credeam în reptilieni și masoni acum cinci ani, dar m-am calmat, am descoperit că era vorba de fabulații”.

2b. De asemenea nu cred că devii dintr-un om oarecare unul conspiraționist. Aveai gândire magică și când aveai 20 de ani sau 10 sau 40.

1a+1b+2a+2b = Închei cu o ipoteză mai riscantă, cu șanse bunicele de a fi eronată.

O să pornesc ceva mai de departe. Citiți un pic comentariile conspiraționiștilor. Duduie greșelile de gramatică și de ortografie. Punctuația deseori lipsește sau e aiurea. Uneori și ideile sunt greu de urmărit, oamenii scriu foarte frământat, exprimă emoții nu raționamente.

Ai zice: “sărăcie, educație slabă etc etc etc”

Nu.

Oamenii ăștia au Facebook și au smartphone sau calculator pe care pot să le deschidă și să le opereze. Au auzit ceva despre un om pe nume Bill Gates. (Nimeni nu întreabă cine e!) Mulți operează cu concepte complicate, pe sfert sau zecime înțelese dar totuși uzitate, lucruri care țin de parapsihologie, macroeconomie, geopolitică. Operează cu un orizont vast, cu teme globale, vorbesc despre mecanisme incredibil de sofisticate de manipulare, de coerciție, de control. Le imaginează.

Dacă ești – ca să iau imagini arhetipale – o bătrânică dintr-un sat bihorean, un tânăr rrom dintr-un cartier mărginaș al municipiului Hunedoara sau un cerșetor analfabet din Constanța, nu ai cum să scrii lucrurile astea pentru că nu ai pe ce să le scrii, nu ai termenii de referință, nu ai interesul sau orizontul să te gândești la conspirații. Nu poți să emiți ideea că Merkel stabilește tot ce se întâmplă pe glob – pentru că n-ai habar cine e Merkel!

În ruralul clasic ai gândirea magică dar nu ai informația că lumea este complexă.
În urbanul așezat ai informația că lumea este complexă dar nu ai gândirea magică.
Ipoteza mea – cu riscurile de rigoare – este că vorbim despre oamenii dintre cele două lumi. Subiecții unei urbanizări imperfecte. Nu sunt 100% cu mintea nici în secolul 19 dar nici în secolul 21. Sau, mai bine spus, sunt în amândouă. Un pic de școală formală dar nu îndeajuns. Credință în supranatural dar altoită cu informații multe despre faptul că trăim într-o lume globalizată. Și email dar și cruci dacă vezi o pisică neagră. Și centrală termică dar și deochi. Și farmece “ca să nu mă mai înșele soțul” dar și cont de Facebook. Și Doamne-Doamne ca în 1828 dar și conștientizarea a la 2020 a importanței corporațiilor multinaționale (exagerată dar mă rog). Pe scurt, o trecere incompletă la modernitate.

Pe linia urbanizării incomplete înțelegi de ce Rusia are conspiraționiști (enorm de mulți!) dar Austria nu. De ce Africa de Sud și Republica Moldova au probleme cu asta dar Suedia și Estonia deloc. De ce în SUA mișcarea QAnon există în unele state dar nu în altele. De ce în Franța sau UK este prezentă la anumite grupuri sociale dar absentă la altele.

Dacă ipoteza asta (riscantă) este corectă, imensa majoritate a conspiraționiștilor de la noi sunt:
1) prima generație din familia lor care s-a mutat la oraș
sau
2) prima generație din familia lor care s-a născut la oraș.

În ei se întâlnesc lumile. Experiența e dificilă și cumplită psihologic. Imaginează-ți că, precum într-o nuvelă science-fiction, la fiecare cinci minute pendulezi între 1858 și 2020, călătorind în timp fără să controlezi fenomenul. Cel mai blând lucru care se poate spune este că ai fi stresat. De aici furia sau emoția constantă a conspiraționiștilor. Și creativitatea sau flexibilitatea lor. Sunt forme de adaptare.

Barbu Mateescu Barbu Mateescu