Închide
Bogdan Rațiu, profesor de limba română, a analizat rezultatele obținute de elevi la simularea examenului de Evaluare Națională.
În cadrul dezbaterii ”Cronica unei evaluări anunțate”, organizată de Merito, profesorul Bogdan Rațiu a explicat că elevii care au susținut simularea au obținut rezultate bune la cerințele de înțelegere a textului, însă au avut probleme atunci când subiectele au implicat teorie literară și lingvistică.
”Eu cred că ar trebui să ne oprim asupra acestor subiecte și să înțelegem că da, elevii au abilitățile de bază de înțelegere a textului, dar problema e la cunoștințe: și la teorie literară, dar și la teorie lingvistică. Pentru că, la fel, procentajul scăzut a fost acolo unde li se cerea să facă diferența între diftong și hiat, să știe teorii și anumite excepții, cum e prezent diftongul în anumite cuvinte sau a fost acel exercițiu unde li se cerea să construiască un anumit enunț asertiv, să utilizeze mai multe concepte.
Observăm că atunci când avem cunoștințe și, doi la mână, avem procese cognitive mai ridicate, elevul nu reușește să facă față foarte bine. Ce îmi transmite mie asta, ca profesor? Că trebuie să fiu foarte atent la modul în care se face transferul conceptului pe care îl predau”, a explicat profesorul Bogdan Rațiu.
”Eu urmăresc simulările, îmi place să îi pregătesc pe elevi pentru simulări, pentru că începe starea aceea de învățare pentru examen și cred că acum ne putem regla destul de bine și noi, profesorii, ceea ce predăm și știm mai clar modul în care au achiziționat anumite concepte, modul în care reușesc să înțeleagă și să aplice ceea ce noi le-am predat. Subiectul de la simulare cred că ne oferă tuturor niște informații foarte clare. De ce? O dată, pentru că textele au fost alese foarte bine, sunt texte complexe, din literatura contemporană, și textul literar, și textul non-literar. Putem să ne dăm seama cum percepe copilul cuvântul și care e gradul lui de alfabetizare.
Mie mi se pare interesant faptul că nu avem procente foarte ridicate în care avem zero puncte. Am observat, de exemplu, că la subiectul 1-A), doar în itemul care presupune și interpretare avem 32% elevi care au primit zero puncte. În rest, în zona de comprehensiune, în zona de înțelegere propriu-zisă a textului, stăm foarte bine. Nu ajungem la 15% dintre elevi cu zero puncte. Eu zic că e un procent foarte bun și ne mai dă un pic de optimism.
Dacă ne uităm la aceste rezultate, observăm că elevii noștri înțeleg cuvintele. Am observat că atunci când au fot nevoiți să menționeze un sinonim pentru o anumită structură, procentajul de răspuns corect a fost spre 90%. Deci elevii noștri înțeleg cuvintele, pot localiza informația, deci subcomponentele unei competențe de comunicare încep să și le fundamenteze destul de bine. Observă, în schimb, că, la inferențe, doar 41,51% dintre elevi au răspuns total corect. E vorba de itemul 5 de la partea 1-A. Itemul acesta înseamnă deja deducții, trecem la un nivel mai avansat.
Totuși, m-aș uita cu atenție la itemul 6 și la itemul 7. La itemul 6 se evaluează subcomponenta teoretică a competenței de lectură. Îți oferă un concept, în cazul acesta a fost vorba de modalitățile de caracterizare, pe care tu trebuie să îl aplici. Observăm că 64% dintre elevi au primit un punctaj parțial. Am mai observat tendința asta și la câteva dintre exercițiile de gramatică, acolo unde presupunea să rezolve cerința bazându-se pe cunoștințe”, a mai spus cadrul didactic.
