fbpx

Sifonarea tip ”suveică” a banilor publici din universități, pe cale să fie legalizată de Parlament

Photo by Mufid Majnun on Unsplash

Proiectul de lege a învățământului superior, deja adoptat de Camera Deputaților și trimis la Senat unde urmează să fie dezbătut în procedură accelerată, conține mai multe prevederi care pun în funcțiune un mecanism tip ”suveică”, prin care banii publici care ajung la universități se pot transforma în bani privați.

Proiectele noilor legi ale învățământului sunt parte a proiectului de țară „România educată” girat de președintele Klaus Iohannis și au fost trecute prin parlament pe repede-înainte, pe ultima sută de metri a actualului guvern, de ministrul Ligia Deca. Atenția publicului a fost ținută de polemica privind examenele de admitere la licee, disputele privind salarizarea, mandatele rectorilor, doctoratele sau noile, planuri cadru. În spatele acestor ”vedete mediatice”, care oricum pot fi modificate rapid prin ordonanțe de urgență sau prorogate indefinit, cum s-a întâmplat și până cu actuala lege a educației, autorii legii au ascuns un mecanism care permite sifonarea banilor publici din universități, în interesul rectorilor sau al altor persoane cu influență. Potrivit juriștilor consultați de Educație Privată, această formă a proiectului ar legaliza, de exemplu, spețe asemănătoare celebrelor cazuri „Băneasa” sau „Cutezătorii”. 

Observațiile juriștilor consultați de Educație Privată cu privire la acest proiect:

Ce prevede legea votată de Camera Deputaților, în trei locuri distincte, relativ separate:

 

Art 15 alin (1): „Instituțiile de învățămă̂nt superior pot înființa, singure sau prin asociere, societăți comerciale, fundații, asociații, unită̆ți de învățămă̂nț preuniversitar, consorții pentru învățămă̂nt dual, spitale universitare, farmacii universitare, cu aprobarea senatului universitar, conform prevederilor legale, sub condiția că acestea să̆ contribuie la creș̦terea performanțelor instituției și să̆ nu influențeze negativ în niciun fel activitățîle de învățămă̂nt șI cercetare. Condiția ca acestea să̆ se înființeze sau să̆ fie preluate este aceea că ele să̆ contribuie la creș̦terea performanțelor instituției și să̆ nu influențeze negativ în niciun fel activitățile de învățămă̂nt și cercetare.”

 

Este o prevedere prin care se consolidează în învățământ drumul deschis de primării, care și-au înființat societăți comerciale pentru a redirecționa bani publici, fiind adeseori acuzate de sifonarea fondurilor. Proiectul Legii învățământului superior merge, însă, mai departe: permite parteneriate, inclusiv cu persoane fizice, fără a stabili criterii sau posibile conflicte de interese, lăsând decizia la latitudinea senatului universității. Astfel, apare posibilitatea unui acționariat comun din care să facă parte atât Universitatea, cât și rectorul ei. În respectivul acționariat, persoanele fizice pot avea o contribuție inițială de 1%, după care, odată cu creșterea afacerii și dobândirea de bunuri pentru „creș̦terea performanțelor instituției”, prin modificarea capitalului lor social, persoanele fizice pot dobâbdi 20%, 30% sau 51% din totalul acțiunilor. Și devin astfel proprietari ai unor societăți comerciale care, prin efectul legii, vor putea presta servicii universității, încasând bani de la bugetul de stat și transferandu-i, ca profit, direct în buzunarele acționarilor.

Mai mult, prin câteva cuvinte plasate strategic în două articole de lege, fondurile publice devin capital privat, atrag atenția juriștii consultați de Educație Privată.

 

Art 15 alin (6) La constituirea societă̆ților comerciale, a fundațiilor sau a asociațiilor, instituția de învățămâ̂nț superior de stat poate contribui exclusiv cu bani, venituri proprii, brevete de invenție și alte drepturi de proprietate intelectuală̆. Instituția de învățămă̂nț superior poate acorda prin contract dreptul de administrare și folosință asupra bunurilor societă̆ților comerciale sau asociațiilor, în care are calitatea de asociat sau acționar, ori fundațiilor, în care are calitatea de fondator, cu aprobarea senatului universitar. Dreptul de folosință și de administrare asupra bunurilor proprietate publică̆ nu poate constitui aport al instituției de învățămă̂nț superior la capitalul social al unei societă̆ți comerciale, fundații sau asociații. Capitalul social constituit este capital privat, iar instituția de învățămă̂nț superior de stat exercită̆ calitatea de acționar sau asociat, după̆ caz, în nume propriu. 

Art. 147 alin (7) Toate resursele de finanțare ale instituțiilor de învățămă̂nt superior de stat se constituie ca venituri proprii

 

Aceste două prevederi trebuie citite în următoarea cheie: toate resursele financiare ale universităților, inclusiv subvențiile primite de la bugetul de stat, sunt venituri proprii. Venituri proprii care pot fi folosite la înființarea societăților comerciale unde devin capital privat. Astfel, sume de la bugetul de stat devin capital privat al unei societăți comerciale care poate fi inclusiv vândută sau dusă la faliment. 

 

Dar chiar și fără scenariile de furt legalizat, ce spune legislația actuală cu privire la proprietatea publică și privată? 

Constituția României consacră̆, în cuprinsul art. 136, două̆ forme de proprietate, respectiv: proprietatea publică̆ și proprietatea privată̆. De asemenea, din acelaș̦i text constituțional rezultă̆ că̆ cele două̆ forme de proprietate au un regim juridic distinct, care nu poate fi suprapus, există̂nd, ață̂t în cuprinsul Constituției, că̂t și în legi speciale, reglementări specifice pentru fiecare dintre cele două̆ forme de proprietate. 

Instituțiile de învățămă̂nț superior de stat sunt deț̦inute și finanțate integral sau în majoritate de Stat, din fonduri publice, astfel încă̂t împrejurarea că prin amendamentul propus se permite ca, prin folosirea de fonduri publice să̆ fie dobândită participația la capitalul privat al entităților care astfel se înființează̆ reprezintă̆ nu numai o încă̆lcare a separației între cele două̆ forme de proprietate reglementate de Constituție, ci și o încă̆lcare a principiilor care reglementează̆ utilizarea fondurilor publice. 

Regula conform că̆reia se permite utilizarea de fonduri publice în vederea dobândirii dreptului de proprietate asupra capitalului social al unei societă̆ți, conduce inclusiv la încă̆lcarea art. 3 rap. la art. 2 lit. a) și c) din Legea nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, deoarece: 

  1. Societă̆țîle sunt înființate conform legii nr. 31/1990 numai în scopul realizării de profit; 
  2. Legea nr. 350/2005 permite folosirea de fonduri publice nerambursabile exclusiv pentru finanțarea unor activități non-profit de interes general. 
  3. Prin modificarea propusă̆, se eludează̆ practic regimul juridic al finanțărilor nerambursabile din fonduri publice, permițându-se ca sume având acest statut juridic să̆ fie folosite pentru obținerea indirectă̆ de profit, prin participarea la capitalul social al unor societă̆ți înființate conform legii în scopul de a obține profit. 

 

Cu alte cuvinte, sunt folosite fonduri publice pentru a înființa societăți comerciale cu capital privat, care vor vinde apoi servicii plătite din bani publici, vor folosi patrimoniul universităților publice și munca studenților, inclusiv rezultatele cercetărilor lor, pentru a genera profit privat, urmând a distribui acest profit în funcție de numărul de acțiuni deținute, cum se face la orice societate comercială. Se ajunge astfel la situația absurdă̆ prin care este consacrat principiul potrivit că̆ruia prin folosirea unor fonduri publice se poate dobândi în proprietate privată̆ un capital în scopul realizării de profit.

 

Cine a promovat aceste modificări

 

Varianta inițială a proiectului de lege, trimisă în parlament de ministrul Deca, nu prevedea posibilitatea de transformare a capitalului social în „capital privat”. Potrivit informațiilor Educație Privată, la insistențele lui Mihnea Costoiu, reprezentant al Consiliului Național al Rectorilor, a fost propus un amendament în Comisia pentru Învățământ care consacră astfel posibilitatea folosirii subvențiilor publice pentru a constitui capital privat. 

Pe înregistrarea dezbaterilor din comisie se vede cum ministrul Decai spune că ar trebui să fie specificat că acest capital social se constituie din „bani din venituri proprii” în sensul că nu din fonduri publice, ci din alte taxe, dar în varianta finală adoptată în plen raportul prevede finanțare din „bani, venituri proprii”, virgula dând posibilitatea de a fi și una și alta. 

Pe de altă parte, în propunerea înaintată de ministrul Deca, „venituri proprii” se referea deja la toate resursele financiare, inclusiv subvențiile publice.

 

În rezumat: banul public  de la bugetul de stat, prin care se finanțează studiile tinerilor români, devine prin lege „venituri proprii” (adică nu mai este venit public), devine apoi „capital social” și poate fi investit în societăți comerciale, pentru ca ulterior să devină din „capital social” direct „capital privat”, nemaifiind supus nici unui control public. 

 

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Pagina data web este protejata cu reCAPTCHA care este in aplicarePolitica confidialitatii si Conditiile de service Google.