Închide
Sportul ca rutina zilnică pentru copiii noștri este mai mult decât un deziderat, e o necesitate pentru o viață sănătoasă. Pe unii copii sportul îi face campioni, pe alții nu, dar pe toți îi face sănătoși. Astăzi încercăm să ne jucăm cu obiecte colorate împreună cu Irina Deleanu, campioană și acum Președintă a Federației Române de Gimnastică Ritmică.
Care sunt beneficiile pentru sănătate ale gimnasticii ritmice la vârsta copilăriei?
Irina DELEANU: Gimnastica ritmică dezvoltă armonios corpul prin toate exercițiile specifice care dezvoltă musculatura longilin și fusiform. Atitudinea este una elegantă și feminină, plină de grație și estetică a mișcărilor. Gimnastică ritmică nu este un sport dur, de aceea accidentările sunt rare. Este un sport care presupune tehnică de combinare și care dezvoltă coordonarea prin relația corp-obiect. Totodată, dezvoltă trăsături de caracter, pune ordine în gânduri și în program dezvoltă abilități de organizare de creare de strategii valabile pt orice domeniu de activitate.
Este necesar că un copil să aibă anumite date fizice, pentru a se înscrie la gimnastică?
Irina DELEANU: Da! În primul rând este vorba despre tipul somatic, care ar trebui să fie longilin cu musculatura lungă. De asemenea calitățile de îndemânare, flexibilitate sunt foarte importante în gimnastică ritmică precum și ritmul și urechea muzicală. Sigur, gimnastica ritmică se adresează tututor fetițelor dornice de mișcare și de joacă cu obiectele colorate, dar pentru înalta performanță este nevoie să ai o baza nativă pe care să dezvolți în timp.
Cum trebuie calibrate așteptările părinților? Cum trebuie să comunice antrenorul cu acei părinți care își doresc neapărat să aibă un copil campion? În ce fel îi sfătuiți să gestioneze momentele de eșec?
Irina DELEANU: În primul rând părinții ar trebuie să asculte dorința, chemarea copilului. Fără această “chemare” nu se poate vorbi de performanță. Pentru că atunci când lucrurile devin mai dure, singurul lucru care îți da putere să mergi mai departe eate pasiunea și iubirea pe care o ai pentru sportul pe care îl practici. Deci, dacă acestea nu există, nu prea poți să treci peste momentele grele împins mereu de la spate. Din păcate, în aceste timpuri auzim foarte mult de părinți-antrenori, care “știu”mai bine decât profesorii sau antrenorii copiilor meseria și se amestecă în procesul de pregătire. Acest lucru nu face altceva decât să dăuneze progresului, uneori din ignoranță se ajunge la accidentări din neatenție au suprasolicitare și/ sau în cel mai rău caz copilul ajunge la o saturație de activitatea respectivă și refuză efortul și continuearea antrenamentelor. Este foarte trist când se întâmplă acest lucru și de aceea sfătuiesc că părinții să găsească un antrenor bun în care să aibă încredere 100% și să îl lase să fie ANTRENOR iar ei să fie acasă părinți iubitori și care să ofere suport înafara activității sportive. Eșecul este greu de gestionat pentru oricine, dar face parte din “joc” așa că dacă ne însușim bine mottoul “cine nu știe să piardă nu poate să câștige” putem trece mai ușor peste un eșec și înțelegem că eșecul face parte din performanță. Totodată, dacă înțelegem că înfrângerea ne învață cel mai mult pentru că atunci se fac analize, se înțeleg anumite lucruri prin experiență în sine, se corectează comportamente din antrenament, tehnici , planificări… toate acele momente de tristețe vor trece mai ușor și se vor remedia greșelile și, de ce nu, poate dată viitoare ieșim câștigători. Succesul nu te învață nimic!
Cum vedeți relația dintre sportul de performanță și sportul de masă?
Irina DELEANU: La Ritmică este una foarte bună și cred că în general în sport … sportul de masă constituie o pepinieră foarte bună pentru performanță , practic este primul strat al bazei piramidei, apoi ușor usoor se trece spre performanță unde se participa la competiții într un cadru organizat și apoi spre marea performanță care ne duce spre vârful piramidei.
Ce le transmiteți acelor părinți și profesori care cred că merită sacrificată activitatea fizică pentru a acordă și mai mult timp materiilor de examen, pe principiul ”în loc să faci sport, mai bine mai exersezi o oră la matematică”?
Irina DELEANU: Toate domeniile de activitate sunt importante. Toate materiile sunt importante, sigur există priorități temporare dar sportil și activitatea fizică nu trebuie să lipsească din viață niciunui copil. Mișcarea este viață! Motto ul “Minte sănătoasă în corp sănătos” nu este la întâmplare, există foarte mult talc care este probat și trebuie considerat cu foarte mare seriozitate.
Cum v-ați îndrăgostit de gimnastică? Cât de solicitant este un astfel de sport?
Irina DELEANU: A fost dragoste la prima vedere. Am avut un mare noroc să nimeresc din primul moment la gimnastică ritmică la clubul Triumf unde am și rămas până la sfârșitul carierei. În anii 80 era la modă gimnastica artistică, ”gimnastica Nadiei”, așa că toate fetițele își doreau să exerseze pe paralele, bârnă etc. Eu, fiind înăltuță, am fost potrivită pentru ritmică deci nu am încercat mai multe sporturi de aceea am spus că am avut noroc. M a fascinat mereu mișcarea obiectelor, sunetul lor în zbor mirosul unei mingi noi pe care o primeam, iar mișcarea pe muzică era efectiv viață pentru mine atunci trăiam cu toate celulele. Ritmica, dacă este practicată la nivel înalt , la nivel de Mondiale și Jocuri Olimpice, este un sport destul de solicitant pentru că este complex, necesită o coordonare fină, toate mișcările necesită forță dar dinafară trebuie să pară toate mișcările executate cu ușurință și senzație de plutire. Concursurile sunt solicitante, durează între 4-7 ore câte o zi de concurs. Dacă te califici și în finala individuală și în cele pe obiecte, tot efortul acesta și concentrarea se întind pe 4 zile, ceea ce nu este chiar la îndemână tuturor. Necesită muncă multă, antrenamente coordonate și modelări în așa fel încât gimnastă să reziste și să performeze la maxim într un astfel de concurs. Cu un mental puternic, echilibrat și cu o pregătire corectă, gimnastele reușesc să performeze în aceste condiții de presiune. Uneori presară și praf de stele peste execuțiile lor și atunci prestațiile sunt divine!
În concluzie cele mai importante ingrediente sunt pasiunea și iubirea pentru ceea ce faci, doar așa poți merge mereu mai departe!
La final aș vrea să le aduc aminte cititorilor dumneavoastră că primul Campionat Mondial de Gimnastică din România bate la ușă si este al gimnasticii ritmice!!
Se vor confruntă cele mai bune gimnaste din lume venite din toate colțurile lumii din peste 60 de țări.
ROMÂNIA participa la toate probele mondialului la individual cu Amalia Lică și Lisa Garac, dar și la proba de ansamblu în următoarea componență: Eva Vencu, Carina și Andra Crainic, Irene și Ada Pătrașcu, Andreea Năstasă, Ariană Alexandu. Va așteptăm cu drag să susținem echipa României!
Hai Romania!🇹🇩
Biletele se găsesc pe iabilet.ro.
Irina DELEANU
IRINA DELEANU este absolventă a ANEFS București. A activat la CSS „Triumf”, sub îndrumarea antrenoarei Doina Firică. La lotul național s-a pregătit, în perioada 1988 – 1993, cu Maria Gârba. Este campioană națională absolută de senioare în anii 1990, 1992, și 1993, obține două medalii de aur și titluri de campioană balcanică de senioare în 1990, la Ploiești și în 1992, la Atena.
În 1989, se clasează pe locul VIII, la individual compus, la CE de junioare de la Tenerife (Spania); la Cupa „Prietenia”, desfășurată în România, obține medalia de aur la individual compus; la Cupa Mondială pentru senioare de la Bruxelles și la CE de la Göteborg (1990), cucerește 2 medalii de bronz, la panglică și minge.
Anul 1991 îi aduce o medalie de bronz la cerc, în Cupa Europei, desfășurată la Bruxelles, și o clasare pe locul V la individual compus, la CM de la Atena. La CE de la Stuttgart, din 1992, se clasează pe locul VI la individual compus; la CM de la Bruxelles, organizate în același an, reușește o performanță de prestigiu cucerind medalia de bronz la exercițiul cu coarda, calificându-se în toate cele 4 finale pe obiecte. La CM din 1993, de la Alicante (Spania), se situează pe locul X la individual compus.
Maestră emerită a sportului la gimnastică ritmică, în anul 2000 i s-a conferit Medalia națională „Pentru Merit”, clasa a III-a .
Conduce Federația Română de Gimnastică Ritmică din 2003.
Află cum să alegi artele marțiale pentru copilul tău:
