Închide
Aplicațiile de dating își pierd accelerat popularitatea în rândul tinerilor din România, arată un studiu.
În același timp, sextingul – schimbul de mesaje cu conotație sexuală transmis prin rețelele sociale și aplicațiile de mesagerie – devine un comportament aproape obișnuit, potrivit unui studiu recent comandat de platforma de educație contraceptivă Planifică Neprevăzutul și realizat de Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală (SECS), cu sprijinul Gedeon Richter România.
Dacă doar 12,6% dintre tineri mai folosesc în prezent o aplicație de dating, 72,5% declară că au avut cel puțin o experiență de sexting. Comparativ cu rezultatele unui studiu realizat în 2018*, proporția tinerilor care spun că au trimis mesaje cu conotație sexuală a crescut de aproape patru ori, de la 17,1% la 64,1%, fapt ce sugerează că interacțiunile intime se mută tot mai mult din aplicațiile dedicate întâlnirilor către rețelele sociale și aplicațiile de mesagerie privată.
Datele actuale provin dintr-un studiu realizat în perioada mai-iunie 2026, pe un eșantion de 404 tineri cu vârste cuprinse între 12 și 26 de ani.
Psihologul Mihai Copăceanu, doctor în medicină și consultant al platformei Planifică Neprevăzutul, explică scăderea interesului pentru aplicațiile de dating atât prin dezamăgirea față de experiențele oferite de acestea, cât și de faptul că pe rețelele sociale pot identifica mai ușor identitatea interlocutorilor.
„Rețelele sociale au devenit noul spațiu în care se construiesc relațiile. Dacă în aplicațiile de dating identitatea poate fi ușor falsificată, pe platformele sociale există prieteni comuni și informații care inspiră mai multă încredere. De aceea, sextingul a ajuns să ia locul aplicațiilor de dating în primele etape ale interacțiunii dintre tineri”, spune dr. Mihai Copăceanu.
Numărul celor care afirmă că au primit astfel de mesaje a crescut constant, de la 44,3% în 2018 la 53,1% în 2021 și la 65,3% în 2026, potrivit cercetării actuale. Mai mult, peste jumătate dintre respondenți spun că au trimis (53%) sau primit (56,7%) fotografii intime, iar aproape o treime (29,2%) declară că au trimis videoclipuri cu conținut sexual, în timp ce 37,6% spun că au primit astfel de materiale.
Specialiștii atrag atenția că normalizarea sextingului aduce și vulnerabilități importante pentru tineri. Aproape unul din zece respondenți (9,7%) afirmă că a fost amenințat cel puțin o dată cu publicarea sau distribuirea unor fotografii, mesaje ori videoclipuri intime în care apărea.
”În primul rând, subliniez că a scăzut vârsta copiilor care folosesc sextingul. Efectele sunt variate: de la sentimente de rușine și retragere socială, până la hărțuire sexuală și umilire. În cazurile grave, apare șantajul, stresul, anxietatea și teama ca nu cumva mesajele sau imaginile să fie făcute public, fără acordul persoanei în cauză. Un alt efect al normalizării este tocmai diminuarea impactului sextingului, spre exemplu ”nu a fost nimic grav, doar am glumit, toți vorbim așa”. Putem vorbi și de comportamente sexuale precoce sau de hipersexualizare. În final, un alt efect este dezvoltarea unor prejudecăți și stereotipuri de gen, a unor percepții greșite despre relații și consimțământ”, explică specialistul.
În ceea ce privește consumul de pornografie, cercetarea arată că aproape șapte din zece tineri urmăresc conținut pornografic cu diferite frecvențe. 15,6% îl consumă săptămânal, iar 2,2% zilnic.
”Pornografia a devenit o sursă de învățare. Tocmai pentru că nimeni nu le vorbește pe înțelesul lor, tinerii caută răspunsuri și caută să învețe despre cum să se comporte în cuplu urmărind pornografie, față de care ulterior pot deveni dependenți. Am constatat pe de o parte interesul crescut al tuturor elevilor și totodată nevoia de a beneficia de mai multă informație și educație sănătoasă, pentru că din păcate, nici școala, nici părinții nu le oferă răspunsuri. Părinții deseori le vorbesc despre contracepție și prea puțin despre pornografie sau deloc”, atrage atenția Mihai Copăceanu.
Psihologul avertizează că expunerea repetată la pornografie poate contribui la formarea unor așteptări nerealiste despre relații, sexualitate și consimțământ, la obiectivizarea partenerului și chiar la normalizarea violenței în cuplu, în condițiile în care aproape jumătate dintre materialele pornografice conțin forme de agresivitate.
Față de studiul realizat în 2021 se observă o scădere a consumului foarte frecvent (de la 20,8% la 15,6% pentru consumul săptămânal și de la 6,8% la 2,2% pentru consumul zilnic), însă crește ponderea celor care declară un consum lunar (26,5%, comparativ cu 8,5% în 2021). Diferențele dintre fete și băieți rămân însă semnificative: un băiat din doi urmărește conținut pornografic cel puțin săptămânal, procent de aproximativ cinci ori mai mare decât în cazul fetelor.
„Așa cum învățăm igiena dentară din timp, să deprindem și abilitățile de a ne educa copiii din punct de vedere sexual, pentru că ne dorim să fie sănătoși și echilibrați. Părinții și profesorii au obligația de a se informa și de a le vorbi din timp copiilor, pentru a preveni riscurile și suferințele ulterioare. Dacă un părinte vorbește din timp devine mult mai credibil și are mai multe șanse să influențeze deciziile adolescenților”, mai spune psihologul Mihai Copăceanu.
„Tinerii învață despre sexualitate, indiferent dacă adulții aleg sau nu să vorbească despre acest subiect. Prin urmare, întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem este din ce surse vrem ca aceștia să își ia informațiile. În lipsa unei educații sexuale bazate pe dovezi, adaptate vârstei și nevoilor lor, mulți ajung să își formeze percepțiile despre relații, consimțământ, limite personale și sexualitate din pornografie, rețele sociale sau internet, surse care pot transmite informații incomplete sau distorsionate. În acest context, educația sexuală reprezintă o plasă de siguranță pentru bunăstarea tinerilor, pe care statul refuză să o asigure”, adaugă Gabriel Brumariu, Director executiv Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală.
Despre studiu
Cercetarea „Sexualitatea în rândul tinerilor din România – comportamente, atitudini și experiențe” a fost realizată de Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală (SECS), cu susținerea Gedeon Richter România, prin intermediul platformei Planifică Neprevăzutul, în perioada 1 mai – 6 iunie 2026, prin aplicarea unui chestionar online privind comportamentele, atitudinile și experiențele legate de sexualitate. Chestionarul a fost completat de 464 de persoane, dintre care 404 respondenți cu vârste între 12 și 26 de ani au fost incluși în analiza principală. Vârsta medie a participanților a fost de 21,8 ani, iar distribuția pe gen a fost: 85,1% femei, 12,4% bărbați și 2,5% persoane care s-au identificat cu un alt gen.