Închide
Şcoala nu trebuie să dea reţete, ci să creeze situaţii de învăţare, spune Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educaţiei.
„Dacă vorbim despre sistemul de educaţie, cred că aici ar trebui să avem cumva o abordare multi-faţetată, pe mai multe straturi. De ce? Pentru că, sigur dacă vorbim de perspectiva angajatorului, vorbim despre competenţe de care am eu nevoie acum. Dacă vorbim de sistemul de educaţie, acesta creează pentru un timp foarte, foarte lung. Pentru unii dintre voi ideea este cam aşa: lupta mereu este între ceea ce îţi cere angajatorul, şi anume de skilluri actuale, folosibile acum, şi de ceea ce îţi cere societatea, pentru că societatea îşi pune problema valorilor, echităţii, cetăţeniei active etc. Cum le creează şcoala? Ideea de bază pentru o şcoală este, din punctul nostru de vedere, competenţa de transfer, pentru că în mod cert toate situaţiile de învăţare în care suntem sau suntem supuşi nu sunt nişte situaţii reproductibile imediat. Ceea ce nu trebuie să facă şcoala este că nu trebuie să dea reţete, dar pe de altă parte şcoala creează situaţii de învăţare. Dacă situaţiile de învăţare te conduc doar spre un repetitiv, te duci spre reţete”, a afirmat Cristescu, potrivit Agerpres.
El mai spune că valoarea adăugată în educaţie trebuie să provină din zona creativă, atât din punct de vedere al absolventului, cât şi al profesorului.
«Ceea ce trebuie să schimbe cu adevărat educaţia şi acesta este drumul pe care am pornit este abordarea prin care să ne dăm seama că tot ceea ce înseamnă competenţa de bază pentru viitor, această competenţă de transfer ţine de noi toţi şi de toate disciplinele. Pe de altă parte, ca să poţi clădi mai departe ai nevoie de ideea de bază „Creative thinking”, pentru că valoarea adăugată vine într-o zonă creativă. Diferenţa dintre noi şi maşină va veni din zona creativă (…) Încercăm să facem asta şi prin noul profil al absolventului şi prin planurile-cadru pe care le pregătim, prin toate mesajele pe care le dăm, inclusiv formarea profesorilor şi nevoia de susţinere pe care o tot dăm. Dar în realitate, dacă întotdeauna eşti cu spatele la zid, preocuparea ta este mai mult să te aperi decât să faci treabă. Învăţarea are foarte mult loc în <your one base>, deci în ritmul tău, şi este o învăţare foarte individualizată”, a declarat secretarul de stat.
Potrivit lui Cristescu, cadrele didactice vor trebui să urmeze cursuri de formare în pedagogia digitală pentru a se adapta la schimbările tehnologice.
„Revenind la digital, vorbim de formarea şi de nevoile digitale, de competenţele digitale (…) şi va fi o luptă foarte importantă pentru profesori să facem, prin PNRR, această formare în pedagogia digitală. De ce va fi dificil? Pentru că, în perioada pandemică, foarte mulţi dintre colegii mei au învăţat şi s-au adaptat. Atunci când înveţi în ritmul tău, uneori ai senzaţia că ştii mai multe decât ştii sau ai doar piese dintr-un puzzle. Şi atunci toate cursurile astea vor trebui să fie foarte, foarte importante, încât să le dăm răbdarea să vadă ce le lipseşte din puzzle, să înveţe restul, în special pe partea de pedagogie”, a explicat Bogdan Cristescu, potrivit Agerpres.
Politicile publice, programele şcolare şi universitare, dar şi strategiile companiilor pentru a pregăti tinerii din România ca să fie competitivi într-o economie bazată pe tehnologii şi resurse noi sunt analizate, marţi, în cadrul unei noi ediţii a Conferinţelor CursDeGuvernare (CDG), intitulată „Fabrica de creiere: Formarea competenţelor pentru industriile cu valoare adăugată mare – de la şcoală, la universitate, la sistemul de formare continuă”.
