Închide
Un document despre care expeditorul afirmă că este varianta originală a proiectului noii Legi a educației, redactat în mandatul Cîmpeanu, a fost transmis, de o sursă anonimă, către redacția Educație Privată. Din informațiile vizibile în e-mailul respectiv, același mesaj a fost transmis către cel puțin o altă publicație din România.
Conform informațiilor transmise în e-mail, documentul este rezultatul muncii echipei de la Ministerul Educației din perioada în care instituția era condusă de Sorin Cîmpeanu.
Educație Privată a verificat cu membri ai echipei respective dacă proiectul este cel original. Aceștia au confirmat că, în cel puțin trei puncte esențiale, aceasta a fost prima variantă propusă. Punctele respective sunt: introducerea ciclului primar de 6 ani, renunțarea la Evaluarea Națională și formatul de bacalaureat. Sursele noastre au afirmat că aceasta este 100% forma în care se reglementările se regăseau în proiectul propus de echipa Cîmpeanu.
E-mailul conține și alte detalii despre felul în care cei care au redactat proiectul au lucrat și și-au organizat munca, dar și despre membrii echipei care au contribuit la proiectul de lege. Aceste informații au fost, de asemenea, confirmate de surse care au participat la conceperea și redactarea inițiativei legislative.
Educație Privată va continua să verifice și restul conținutului din această formă a proiectului de lege.
Forma în care acesta a ajuns pe adresa redacției noastre, integral:
Care era structura ciclurilor școlare, conform primei variante a proiectului din mandatul Cîmpeanu:
Organizarea învățământului preuniversitar
Art.13
(1) Învățământul preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:
(i) învăţământul secundar inferior sau gimnazial, cu durata de trei ani, care cuprinde clasele VII – IX;
(ii) învăţământul secundar superior care cuprinde: învăţământ liceal, cu filierele profesională, teoretică, vocaţională cu durată de 2 sau 3 ani; precum și învățământ terțiar nonuniversitar – învățământ postliceal.
(2) În vederea asigurării accesului la învăţământul obligatoriu, unităţile de învăţământ preuniversitar au obligaţia de a înscrie persoanele care nu deţin un cod numeric personal.
Cum era gândită admiterea la liceu:
Art. 85
(1) După absolvirea gimnaziului, elevii urmează învăţământul liceal.
(2) Unitățile de învățământ liceal pot organiza admitere în anul I de liceu pentru maxim 50% din numărul de locuri atribuit prin planul de școlarizare, după propriile criterii stabilite la nivelul consiliului de administrație. Locurile ramase vor fi ocupate prin repartizare computerizată pe baza mediei ponderate a evaluărilor prevăzute la art 83 alin. (7) conform unei metodologii aprobate de Ministerul Educației.
(3) Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii în liceu este elaborată de Ministerul Educaţiei şi este dată publicităţii, pentru fiecare generaţie, cel mai târziu la începutul clasei a IX-a.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), condiţiile de acces în învăţământul liceal vocațional includ și probe de aptitudini specifice care se stabilesc de unitatea de învăţământ. Aceste probe specifice trebuie să garanteze accesul nediscriminatoriu al elevilor cu nevoi educaționale speciale.
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), condiţiile de acces în învăţământul liceal profesional dual se stabilesc de unitatea de învăţământ în colaborare cu operatorii economici parteneri.
(6) Pentru situațiile prevăzute la alin. (4) si (5) unităţile de învăţământ au obligaţia de a anunţa public disciplina sau disciplinele la care se susţin probele de aptitudini, programele, si procedurile de organizare a acestora, pentru fiecare generație, până cel mai târziu la începutul clasei a IX-a. Se vor susţine la cel mult două probe suplimentare de admitere.
Cum era structurat bacalaureatul:
(4) Examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea următoarelor probe:
A1 si A2 – probe de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulație internațională studiate în școală sau în alte contexte. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător Cadrului european comun de referinţă pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine de circulație internațională au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei;
B – proba de evaluare a competenţelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale au dreptul la recunoaşterea şi la echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei;
C – proba scrisă de evaluare a competenţelor la Limba şi literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările;
D – probă scrisă la Limba şi literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;
E – una sau mai multe probe scrise transdisciplinare la alegere, nu obligatoriu specifică profilului sau specializării, după cum urmează:
F- o probă practică sau scrisă, după caz, din orice disciplină studiată la liceu, la alegere.
(5) Conţinuturile programelor de examen sunt stabilite de Ministerul Educaţiei şi se dau publicităţii la începutul primei clase de liceu, în condiţiile legii. Calendarul, metodologia, precum şi modul de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi se dau publicităţii, pentru fiecare generaţie, la începutul ultimei clase de liceu.
Art. 87
(1) Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
proiectul noii legi a educației
