de Liviu Ardelean Sacrificiile făcute de studenții români ca să nu abandoneze facultatea lasă urme în viețile lor
Sacrificiile făcute de studenții români ca să nu abandoneze facultatea lasă urme în viețile lor. Mulți dintre ei muncesc ore în șir, uneori full-time, ca să se întrețină și să-și permită studiile, în timp ce sistemul universitar rămâne rigid și adesea nepăsător la realitatea lor. În contextul în care jumătate dintre studenți abandonează facultatea, iar România are una dintre cele mai mici rate de absolvire din Europa, tinerii care reușesc să continue o fac cu prețul sănătății.
Studenții muncesc nu pentru afirmare, ci pentru supraviețuire, iar lipsa sprijinului instituțional îi împinge adesea spre abandon, potrivit mărturiilor publicate de echipa @viatadestudent – una dintre cele mai cunoscute platforme dedicate comunității studențești din România. Nevoia de bani, lipsa de sprijin din partea instituțiilor și presiunea de a performa pe toate planurile generează un stres major.
„Nevoia de bani e reală”, spune Ana, o studentă care povestește cum a plătit peste 100 de lei pentru a tipări, color, un simplu proiect. Cosmina adaugă că „niciodată nu s-a pus problema că noi chiar avem nevoie de bani”.
Deși, legal, cursurile nu sunt obligatorii, realitatea contrazice litera legii. Studenții spun că, în lipsa prezenței, sunt adesea excluși de facto de la examene. Oana povestește că a abandonat prima facultate tocmai din această cauză: „Ulterior, am început alta, dar la distanță (ID), după ce am pierdut trei ani.” Alexandra mărturisește că „programul cursurilor e pus foarte prost pentru un student cu job”, iar Anda recunoaște că „dacă nu pot lucra remote, nu am nicio șansă să termin facultatea”, potrivit platformei @viatadestudent.
Ruptura dintre realitate și mentalitatea unor cadre didactice
Mărturiile relevă și o profundă deconectare între viața reală a studenților și percepția unora dintre profesori. Maria rememorează replica primită: „studentul nu trebuie să lucreze în timpul facultății, ci să se concentreze pe învățat.” Diana a auzit: „dacă ai banii, faci facultate, dacă nu, mergi la muncă, nu mergi ambele.” Iar Simona a primit sugestia să meargă „la fără frecvență”, opțiune care nu există pentru toate programele.
Bianca, fost manager de restaurant în timpul facultății, a fost ironizată: „îi înveți cum să țină șnițelul?” Umilințele repetate au făcut-o să renunțe la ideea de a urma un master.
Există și excepții. Dar prea puține
În ciuda climatului general, există și profesori care înțeleg situația. La Universitatea de Vest din Timișoara, Andreea menționează o măsură benefică: reducerea frecvenței obligatorii cu 50% pentru studenții angajați.
Ionuț, care a început să lucreze din anul doi, povestește cum a fost apreciat de doi profesori, deși alții l-au acuzat că face asta „doar pentru bani”. Iar Ioan, student la Construcții în Oradea, spune că angajarea în domeniu a fost cea mai bună decizie din viața lui.
Pe fondul scumpirilor, al taxelor tot mai mari și al unei vieți universitare care rămâne ancorată într-un sistem rigid, tot mai mulți studenți sunt obligați să muncească pentru a putea continua studiile, iar mulți sunt nevoiți să aleagă între educație și supraviețuire.
Jumătate dintre studenți renunță la facultate
Rata abandonului universitar atinge cote alarmante în România. Conform datelor oficiale, un student din doi nu finalizează studiile universitare pe care le începe, iar cele mai multe abandonuri au loc încă din primul an. Printre cauzele frecvente se numără alegerea nepotrivită a domeniului, dificultățile financiare și lipsa unui sprijin academic sau social real.
Potrivit ministrului Educației, Daniel David, doar 16% dintre tinerii români între 24 și 34 de ani au studii superioare, în timp ce media europeană este de 30%. „Avem câteva probleme mari în zona universitară. Procentul celor care termină studii superioare, raportat la populaţia generală sau la grupul de 24-34 de ani, este foarte mic”, declara ministrul în aprilie.
În fața acestei crize, Ministerul Educației a anunțat un program de 100 de milioane de lei destinat reducerii abandonului universitar, cu accent pe prevenție și sprijin adaptat. Rămâne de văzut dacă acest sprijin se va regăsi și în flexibilizarea cerințelor birocratice sau în mentalitatea cadrelor didactice care, în unele cazuri, par rupte de realitatea în care trăiesc studenții.
Jumătate dintre studenți renunță la facultate. Ministerul Educației ia măsuri preventive