fbpx

Reforma mică, antemergătoarea Reformei

de Daniela Vișoianu, expert în Educație

Knock, knock!
– Cine e?
– Cum cine? Antemergătoarea.
– Antemergătoare cui?
– Antemergătoarea Reformei. Dar poți să îmi spui și Reforma mică 🙃.

Un interviu pentru dcnews ne prezintă gândurile ministrului educației despre ceva ”testare obligatorie a competențelor”, la final de clasa a VIII-a. Testare de care părinții pot să țină cont, sau să NU țină cont, pentru alegerea rutei de la liceu.
Ce îi complică viața actualului ministru este faptul că el trebuie să fie sponsorul a două serii de reformă, derulate cumva simultan și consecutiv. REFORMA – aceea așteptată de toți, majoră, cu implementarea viziunii RE (sau ce a mai rămas din ea) are nevoie de o reformă mai mică care să gestioneze procesul de tranziție. Ambele procese au nevoie de echipe de proiect, în actuala direcție RE, care să gândească independent: una în logica și viziunea LEN1/2011, celaltă în logica și viziunea RE. Abia când lucrurile sunt clare, integrarea sau medierea vor putea fi gândite.

Faptul că se scrie o lege nouă nu înseamnă că, în educație, se poate stabili un 1 septembrie, de la care toate prevederile se aplică. Actualul ministru se îndreaptă deja spre depășirea lungimii mandatului inamicului său asumat, Remus Pricopie, toate celelalte mandate dintre dec. 2014 – dec. 2020 fiind mai scurte decât actuala perioadă de deținere a portofoliului. Așa că presiunile pentru reforme vor crește, așa cum va crește și nevoia unui proces dedicat pentru managementul tranziției (una dintre marile probleme nerezolvate în 2011 pentru LEN).

Să luăm, de pildă, scenariul propus de ministru. LEN spune clar la art. 74, alin. (4): ”La finalul clasei a VI-a, toate şcolile, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, organizează şi realizează evaluarea elevilor prin (…). Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor şi pentru preorientarea şcolară către un anumit tip de liceu. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de învăţare se comunică părinţilor elevilor şi sunt trecute în portofoliul educaţional al elevului.”

⚡️Nu îl oprește nimeni și nimic pe ministrul educației, trecut deja de etapa de re-acomodare cu domeniul preuniversitar, să amendeze actuala Metodologie (ah, stai, nu există în forma sugerată de prevederea legală). Să propună deci componente mai consistente, mai formale, de evaluare vocațională și de consiliere și orientare școlară. Bonus: e interesant să te uiți în LEN și să observi dezechilibrul (încă unul) dintre prevederile referitoare la consiliere și orientare în carieră dintre elevi și studenți. Plus că o predicție la final de clasa a VI-a este mai potrivită decât la final de clasa a VIII-a (mult prea târziu).
Pe de altă parte, provocarea Reformei celei mici (deja mi-e simpatică 😇) este să se decidă ce se întâmplă cu evaluarea națională din 2023 și poate încă 2-3 ani mai departe.

– Elevii din clasa a VII-a sunt ultima generație pentru care EN de clasa a VIII-a s-a prorogat în forma prevăzută de LEN (în decembrie 2019).

– Elevii de clasa a VI-a sunt prima generație care, poate, ar trebui să susțină EN pe modelul complicat. Adică o evaluare națională obligatorie a tuturor absolvenților, cu rezultate exprimate printr-un punctaj, similar testelor internaționale. Evaluarea ar fi la limba şi literatura română, limba maternă, transdisciplinar la matematică şi ştiinţe, limbă de circulaţie internaţională, o probă practică de utilizare a calculatorului, susţinută în timpul anului, o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, susţinută în timpul anului.

În concluzie, este critic să se răspundă mai repede la marile întrebări ale elevilor de gimnaziu direct vizați, precum și ale familiilor și profesorilor lor, fără a lega răspunsurile de MAREA REFORMĂ.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Pagina data web este protejata cu reCAPTCHA care este in aplicarePolitica confidialitatii si Conditiile de service Google.