Închide
Doar 11% din elevi se plasează în zona „funcțional”, arată Raportul Național de Literație, lansat, astăzi, de BRIO, împreună cu mai multe organizații partenere.
Procentul este mic și îngrijorător – sugerând probleme viitoare pentru educația secundară și ulterior pentru învățământul universitar, afirmă autorii studiului.
Potrivit raportului, 42% din elevi se plasează în zona „nefuncțional”. Aceasta este zona de analfabetism/ incapacitate. Aproximativ 20% din acești elevi (deci cam 8% din populația școlară) sunt la limită pentru a trece în categoria de „minim funcțional”. Din păcate, cam 45% din acești elevi (deci cam 15-20% din populația școlară) sunt la baza absolută a capacității testului de a măsura ceva.
În medie, elevii din România nu au competențe în interpretarea unei informații, în formarea unor idei proprii.
Conform studiului, în medie, elevii din România se limitează la identificarea personajelor și a elementelor unui context, localizarea informației, la recunoașterea și înțelegerea modului de organizare a informației în contextul dat, fiindu-le însă imposibil să lucreze cu informația dată și să prelucreze în moduri mai sofisticate detaliile accesate.
În medie, elevii din România nu au competențe în interpretarea unei informații, în formarea unor idei proprii și integrarea acestora în contextul dat prin interpretarea și argumentarea unor ipoteze, nu pot stabili asemănări și diferențe între personaje, fapte sau concepte, nu pot identifica și forma concluzii pe baza detaliilor accesate și nu pot trata informația în raport cu un context general, cu o realitate recognoscibilă sau posibilă (trecută, actuală sau viitoare).
Scorul mediu total al eșantionului este de 26.9 puncte – o medie care reflectă un nivel mediu MINIM FUNCȚIONAL.
Acest scor plasează în medie elevii din România la doar aproximativ 7 puncte peste nivelul nefuncțional al literației (cuprins între 0-20). Acesta din urmă este definit prin și limitat la utilizarea unui limbaj foarte simplist, la identificarea personajelor doar prin nominalizarea acestora, localizarea informației doar într-un context explicit, prezentat în propoziții scurte și evident conectate, astfel încât să permită tranzitarea cu ușurință a întregului text dat.
Citeşte Raportul Naţional de Literaţie, integral, aici:
Raportul Naţional de Literaţie
Despre Raportul Național de Literație
În contextul în care nivelul analfabetismului funcțional din România atinge cote alarmante, Asociația pentru Valori în Educație, alături de BRIO și mai multe organizații neguvernamentale au construit ALFABETAR – primul instrument de evaluare a abilităților de literație, pus în 2021 gratuit la dispoziția tuturor școlilor din România, prin platforma www.alfabetar.ro. În ultimele 12 luni instrumentul a fost folosit de mii de învățători și profesori de la sute de școli din toate județele, atât din zone urbane, cât și rurale.
După un an de utilizare a ALFABETAR, BRIO, alături de organizațiile care au dezvoltat platforma, cu sprijinul BRD, au realizat Raportul Național de Literație.
Testele au fost realizate prin implicarea voluntară, alături de Brio, a unui număr impresionant de asociații și organizații cu activitate în zona de educație, dintre care menționăm: AVE România, Teach for Romania, InfinitEdu, Asociația Lectura și Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice, Asociația Ovidiu Ro, Fundația Noi Orizonturi).
Itemii au fost dezvoltați pe baza unui proces elaborat, în care experți (profesori) au generat itemi, care au fost rafinați în mai multe etape, supuși analizei critice de către alți experți etc.
Pentru a asigura accesibilitatea și aplicarea facilă a testelor BRIO (prin platforma online, cu rezultate oferite automat), ele se rezumă la itemi de evaluare cu 4 răspunsuri precodificate, din care elevul testat alege unul singur ca fiind corect.
Testele măsoară nivelul de performanță pe trei categorii de competențe:
Testele de literație Brio tratează competențele de literație diferențiat pe niveluri de clasă (clasele 1-4, respectiv 5-6 și 7-8). Presupunem că elevii care se testează pot citi și pot gestiona independent nu doar relația lor cu textele propuse în testare, dar și cerințele fiecărui item. Itemii s-au construit pornind de la abordarea testelor internaționale PIRLS (Progress in International Reading Literacy Study) și respectiv PISA (Programme for International Student Assessment), însă nu acoperă toată gama de competențe de literație evaluate în aceste teste.
În concluzie, testul de literație BRIO se bazează pe o bancă de itemi cu 3000 de itemi de literație, grupați în 3 unități de evaluare (Localizarea informației, Înțelegerea textului, Reflecție). Fiecare test este generat la comandă, pe baza unui eșantion din itemii băncii de itemi, astfel încât doi elevi care se testează în același timp să nu primească teste identice. Totuși, pe baza parametrilor itemilor din sistem, sunt generate întotdeauna teste echivalente ca nivel de dificultate.
Testul de literație Brio are un timp de rezolvare cuprins între 60 – 90 minute, alocat automat de către sistem în funcție de nivelul clasei de testare selectat și oferă elevului acces la un set de probleme. Fiecare problemă este formată dintr-un enunț (care prezintă contextul de testare), un text (care permite măsurarea nivelului de literație) și un număr de până la 12 itemi de rezolvat (care asigură măsurarea pe fiecare dintre cele 3 competențe pe literație).
Pentru clasele I-IV, un test de literație conține 2 probleme, pe baza cărora au fost realizați între 22 – 30 de itemi, timpul de rezolvare fiind 60 de minute. Pentru clasele V-VIII, un test conține între 3 și 4 probleme, pe baza cărora au fost realizați între 30 – 50 de itemi, timpul de rezolvare fiind 90 de minute.
Raportul de față se bazează pe o bază de date totală compusă din 31590 aplicări valide ale testului de către elevii claselor I-VIII, iar rezultatele acestuia sunt prezentate pe trei straturi: (1) în funcție de vârstă, (2) în funcție de sex și (3) în funcție de 8 regiuni de dezvoltare.
Bună ziua! Ce am înțeles eu din textul d-voastră este că elevii noștri înțeleg foarte puțin din ceea ce citesc și interpretează și mai puțin din ceea ce au înțeles. Aceste rezultate sunt consecința unor lucruri care se întâmplă în Romania, dar nu numai, de ceva timp. Care ar fi acestea? 1. nu toți elevii au capacitatea de a promova anumite clase sau cicluri școlare (totuși marea lor majoritate ‘trec clasa’ ); 2. după ce , timp de mii de ani, textul a stat la baza înțelegerii lumii, astăzi, prin intermediul milioanelor de informații multimedia (nota bene- majoritatea vizuale, nu scrise) s-ar putea că metoda d-voastră de testare este caducă.
3. omul se întoarce la ceea ce l-a format înainte ca scrisul să apară, și anume la imagine (emoticoane, filme, tik-tok, etc.) Este bine, este rău? Sincer, nu știu, dar cred că, așa cum s-a întâmplat de multe ori în această lume, sistemul de învățământ și evaluarea aferentă au rămas în urma dezvoltării societății. O zi frumoasă!