Radu Szekely: Plagiatul ar trebui tratat ca furt de Codul Penal. CNATDCU a fost creată de un regim autocrat, totalitarist, în anul 1950

Radu Szekely, consilier al ministrului Educației, afirmă, într-o postare pe Facebook, că plagiatul ar trebui să fie sancționat de Codul Penal, pentru că este o formă de furt. Pe de altă parte, Szekely se pronunță în favoarea ideii ca titlurile de doctor să fie acordate de universități, pentru că, din punctul său de vedere, CNATDCU este o relicvă a perioadei comuniste.

Contactat de Educație Privată, Radu Szekely și-a explicat abordarea: ”Dacă cineva fură munca mea, că e un produs fizic sau intelectual, tot furt e, pentru ca nici nu mi-a cerut permisiunea, nici nu a spus ca a luat ceva de la mine”.

Ce spune consilierul ministrului Educației:

Eu înțeleg așa:
1) În lumea civilizată, pe unde am mai și avut ocazia să locuiesc sau să lucrez, universitățile acordă autonom titlul de doctor. Fac asta în cadrul unor ritualuri și ceremonii fastuoase, prin care și-l asumă pe noul Doctor, îl fac parte a comunității academice. În România, acordarea titlului e decisă de o comisie relativ impersonală, undeva într-un birou ministerial, și asumată prin semnătură unui ministru care nu a avut nici o implicare în proiectul de cercetare doctorală.

2) Plagiatul este o formă de furt și ar trebui tratat ca atare de Codul Penal. Suspiciunea de furt o poate semnala oricine, dar într-un stat de drept furtul îl constată și îl pedepsește justiția. În România, o formă de furt, plagiatul, este momentan cercetată, constatată și pedepsită de o comisie care nu are nimic de-a face cu puterea judiciară.

3) Comisia de mai sus a fost creată de un regim autocrat, totalitarist, în anul 1950. Mă îndoiesc că scopul constituirii ei în acel context istoric a fost asigurarea rigorii academice. Tind să cred că urmărea mai degrabă să elimine șansele burghezo-moșierimii de a mai accede la un titlu academic și să promoveze realismul socialist și noua intelectualitate de partid.

Ce eu nu înțeleg:
– De ce mi-aș dori menținerea unui for creat de partidul comunist cu potențial de control politic asupra comunității academice?
– Ce interes avem ca popor să târâm constant în noroi cel mai înalt titlu academic, câștigat de marea majoritate prin muncă cinstită?
– De ce nu putem să construim încredere în mediul universitar, lăsându-i să-și asume responsabilitatea pentru rezultatele muncii lor?
– De ce nu putem să avem încrederea că justiția va face întotdeauna, chiar dacă uneori mai încet, dreptate?

L.E. pentru informare: nu am terminat niciodată doctoratul pentru că mi-am dat seama că cercetarea de dragul cercetării nu e pentru mine. Tocmai de aceea îi admir și mai mult pe cei care o fac.