PSD vrea lege pentru recunoștința între generații: ”Familia este supusă unor profunde perturbații”

Mai mulți deputați PSD au depus la Parlament, pe 27 iunie, un proiect legislativ intitulat Legea recunoștinței între generații.

Proiectul apare pe pagina de internet a Camerei Deputaților și este susținut și de câțiva parlamentari ALDE, Pro Europa și din grupul minorităților naționale. Inițiativa reglementează, exclusiv, raporturile juridice, morale și materiale  între rudele în linie dreaptă, respectiv între copii și părinți, copii și bunici, copii și străbunici din aceeași familie, drepturile și obligațiile de întreținere reciproce.

În expunerea de motive, inițiatorii explică: ”Necesitatea unui astfel de demers s-a născut din analiza contextului actual în care se află societatea românească, în care familia – ca nucleu de bază al societății – este supusă unor profunde și nedorite perturbații asupra unității și solidarității necesare asigurării existenței și continuității în spațiul național românesc.”

Iată câteva dintre prevederile acestuia:

Art. 2.  Drepturile copiilor.
(1) Copilul, astfel cum este definit de art. 4 lit. a din Legea nr. 272/2004 – privind protecția și promovarea drepturilor copilului, se bucură de drepturile reglementate prin Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului , convenție ratificată de România și transpusă în legislația românească prin Legea nr. 18 din 28 septembrie  1990.
(2) Drepturile copilului presupun obligații pentru părinți și pentru instituțiile statului.
(3) Respectarea drepturilor copilului este obligatorie pentru stat, care, prin măsuri legislative adecvate stabilește răspunderile familiei și ale instituțiilor.

Art. 3. Drepturile părinților.

( 1)  Părinții  au  dreptul  fundamental  de  a-și  crește  și educa propriii  copii după  cum  consideră  de cuviință, în concordanță cu reglementările naționale și internaționale, la care România a aderat, întrucât autoritatea lor o precede, în mod natural, pe cea a statului.
(2) Părinții copilului au dreptul de a alege felul educației care urmează să fie dată copiilor lor, fără a  aduce atingere  demnității și dezvoltării personale  a copilului.

(3) Părinții au dreptul la o  existență  demnă,  prin satisfacerea nevoilor de bază, de hrană, îmbrăcăminte , locuință,  asistența socială.

(4) Modul de determinare și de evaluare a gradului de satisfacere a nevoilor economice și sociale ale părinților se determină pe baza standardelor de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, ori prin alte metode stabilite  de Guvern.

(5) Starea de nevoie a persoanei îndreptățite la întreținere, precum și mijloacele celui care datorează întreținere pot fi dovedite prin orice mijloc de probă.
(6) Părinții au dreptul la respect $i recunoștință din partea copiilor, fără nicio condiție sau restricție.

Art. 4. Drepturile bunicilor  i  străbunicilor .
Drepturile părinților prevăzute la Art. 6. se aplică $i bunicilor, respectiv străbunicilor.